Filosofie / Coronavirus
Viitorul va fi al solidarității sau nu va fi deloc
Emilian Mihailov
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
Mă uit la televizor și mă crucesc. Băncile iau dobândă la dobândă? Iar asta e legal? Avea dreptate idolu meu, Petre Țuțea: „Am făcut pușcărie pentru un popor de idioți!”
Un profesor român din Suedia explică situația școlilor deschise.
Mihai Tiță a pus la cale un playlist românesc despre momentele complicate prin care trecem.
Am stat de vorbă cu Adrian Haidu, profesor român din China, despre efectele distanțării sociale și despre transformările care au loc în educația online.
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
Ce au de învățat adolescenții din epoca Tiktok de la clasicii filosofiei? O carte în curs de apariție la Editura Trei arată că au multe în comun.
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Pentru micii fermieri care au afaceri cu flori, coronavirusul a însemnat vânzări prăbușite spre zero.
Afară e risc de coronavirus, înăuntru e izolare. Ce să facem?
Am făcut o listă de resurse de filme bune și rare, numai bune să ne facem fiecare câte un festival de apartament.
Aud pe holurile Patriarhiei aceleași glume de acum o săptămână cu distanța socială: „Iubește-ți departele ca pe tine însuți”.
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
Opera lui Paul Goma nu va avea parte de apoteoză, dar nici de uitare.
„Mă simt abandonat și de statul român și de statul austriac”, spune Marinel Dăgădiță, unul dintre cei aproape 40.000 de îngrijitori români din Austria. Am stat de vorbă cu Marinel despre cum îi afectează pandemia pe el și colegii lui.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
Aș căuta mai degrabă să recitesc cărți personale și specifice, care vorbesc despre moarte, despre materia vieții, despre iluzii, despre cum ne putem consola.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Știi Monumentul Eroilor Sanitari? E pentru personalul medical care a murit în timpul gripei spaniole.
576 de îmbolnăviri cu noul virus în România. Decrete militare și-o stare continuă de încordare. Am făcut o listă cu ce ne mai pansăm izolarea zilele astea.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.