În afara bulei / Coronavirus
România în vremea virusului. Sighet
Octavian Coman, Raul Ștef
Cum arată țara în vremea pandemiei? Doi reporteri au pornit au pornit din Sighetu Marmației, de la granița cu Ucraina.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Cum arată țara în vremea pandemiei? Doi reporteri au pornit au pornit din Sighetu Marmației, de la granița cu Ucraina.
Singuri sau organizați, mai mulți români s-au gândit să-i ajute pe cei vârstnici, bolnavi și singuri în timpul pandemiei de COVID-19.
În vreme de epidemie, am invitat câțiva scriitori români să urmeze îndemnul autorului italian Alessandro Barrico: să atenueze cu o pagină de literatură anxietatea provocate de coronavirus.
„Doamne Iisuse, Clorul nostru sfânt, salvează și dă-ne puterea ta salvatoare și ține-ne în sănătate. Clorul e bun. Clor de la Ierusalim.”
S-a anulat tot, #stămacasă, dar nu ne lăsăm de văzut concerte, piese de teatru, filme și lansări de carte.
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Teoria conspirației e Netflixul săracului. Fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul și jurnalistul Mihai Radu.
Înainte ca școlile să se închidă din cauza pandemiei, am colindat o școală publică și una privată ca să aflăm cum se gândesc adolescenții la viitorul lor.
Doi frați din Transnistria pedalează prin inima crizei demografice din Republica Moldova, care în ultimii 25 de ani a rămas fără un sfert din populație.
Într-o epocă în care avem mai multă nevoie de jurnalism bun ca niciodată, am revăzut filme și seriale care ne-au învățat (despre) meserie.
Multe evenimente mari se anulează, dar asta înseamnă că aveți ocazia să descoperiți o mulțime de idei & întâmplări excelente, în contexte mai restrânse.
La final de festival, trag linie și constat c-am văzut doar 15 filme. Din ele am rămas totuși cu câteva momente care m-au bucurat sau tulburat.
Câteva dintre poveștile care ne-au pus pe gânduri săptămâna asta.
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
Din ce în ce mai mulți oameni se retrag, în timpul liber, în propriile sufragerii. Ca să aflu de ce, am pornit într-o călătorie personală și am vorbit cu o mână de oameni.
Ce se întâmplă cu planeta? Ce putem face ca să schimbăm cursul sumbru al situației ecologice sumbre? Ne-am căutat răspunsuri în cărțile cercetătorilor și gânditorilor actuali.
Am putut să-mi imaginez, pentru o secundă, cum ar fi dacă ne-ar lovi ceva chiar grav, nu doar un fel de gripă; cât de fragilă e, de fapt, lumea asta a noastră.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai faimos început de roman românesc de după 1989 aparține Ioanei Bradea, al cărei „Băgău” a fost recent reeditat.
Un psihiatru german îți explică de ce smartphone-ul nu te face mai deștept și de ce are nevoie un copil ca să nu ajungă dependent de tehnologie.
Ce distanță poate fi între plan și realitate și ce forme poate lua ea? O expoziție de fotografie ne dă tema asta de gândire prin șase povești documentare.
Săptămâna asta e a sunetului. În București sunt o grămadă de evenimente dedicate lui, pe care le poți asorta la fix cu câte „o babă” de martie.
„Privirea spectatorilor trece prin noi și merge mai departe - prin munca noastră se vede, de fapt, munca întregii prese.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, o producție a Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu, spune povestea unor cupluri și a „războaielor” care se duc în spatele ușilor închise.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
