Filosofie / Carte
Cum vrea Montaigne să trăiești
Iulian Bocai
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Dacă tot suntem în preajma zilei în care, cel puțin teoretic, toți copiii lumii ar trebui sărbătoriți, vă propunem o călătorie în „Muntele cu uși”, un teritoriu al fanteziei imaginat în scris de Cătălin Pavel, cu ilustrații de Oana Ispir.
„Noii cititori” nu se arătă neapărat impresionați de calitățile volumului de literatura Young adult „Feed”, dar discuția se transformă într-o dezbatere despre rolul tehnologiei, cu bune și cu rele, în viețile noastre.
E un pic straniu să mă gândesc că s-au scurs cinci ani de la prima dată când am aterizat pe boulevard de la Croisette și la toate lucrurile care s-au schimbat între timp la mine, la lume, cât și la microuniversul care se adună în fiecare lună de mai în jurul Palais des Festivals.
★★★★★☆☆☆☆☆
Alături de co-regizoarea Tsou Shih-ching, premiantul recent de la Cannes Sean Baker urmărea, în „Take Out” (2004), du-te-vino-ul unui livrator chinez pe bicicletă, prin New York. O călătorie la capătul nopții care nu are nimic glorios în ea.
Am stat de vorbă cu trei regizori care au făcut filme despre trei războaie, despre violul folosit ca armă, despre cum un președinte își persecută cetățenii queer și despre cei care sfidează logica colonialistă prin simpla lor existență.
Criticul literar Mihai Iovănel vine cu o recoltă bogată de la ediția de anul acesta, cu ficțiune tradusă și autohtonă, poezie, teatru și nonficțiune.
Trei albume și un EP care merită atenție, ale unor muzicieni tineri și foarte diferiți: R&B, boom bap și niscaiva trap, popcorn pop și manelopop. Toate, însă, au ceva în comun: un paradoxal sentiment de nostalgie.
În primăvara lui 2020, în plină pandemie și în pragul unei despărțiri dureroase, un album de muzică apărut cu peste 50 de ani în urmă mi-a deschis ochii și m-a învățat să privesc din nou.
Cum să te bucuri etic de filme proaste, pornind de la patru exemple recente din cinematografia românească.
Citește un fragment din cartea „Corpuri care contează” de Judith Butler, care chestionează ideea că genul este ceva natural.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Le deuxième acte” al lui Quentin Dupieux a deschis anul acesta Festivalul de la Cannes. O recompensă meritorie pentru acest maestru prolific al satirei, care riscă totuși să cadă uneori pradă propriei agilități.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„Furiosa” e un prequel care spune o poveste strălucitoare și cromată despre cruzime și răzbunare la sfârșitul lumii. O să aprecieze, însă, publicul un film de două ore și jumătate, ce nu doar cere, ci invocă activ memoria mai faimosului său frate, „Fury Road”?
Citește un fragment din volumul: „A fost ca-n filme. Cea mai mare afacere a Securității”, o poveste cu filme, excentrici și contrabandă.
100 de ani de la nașterea compozitorului Luigi Nono și o întâlnire muzicală inedită la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Părinți”, de Cristian Ban, vorbește despre noi, dar mai ales despre generația părinților noștri, pe care au înfrânt-o dictatura comunistă și anii sălbatici ai capitalismului postcomunist.
Jumătate din populația adultă a globului este așteptată la urne în acest an, în peste 70 de țări, pentru a vota în alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale. Vorbim despre cel mai amplu efort electoral din istorie.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
