Carte / Literatură
„Nepoata era mama, bunica, fetița”
Scena9
Citește un fragment din „Valentina”, noul roman al Angelei Martin, care urmărește trei generații ale unei familii din Arad.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Citește un fragment din „Valentina”, noul roman al Angelei Martin, care urmărește trei generații ale unei familii din Arad.
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
„Există o legătură, întărită uneori de secrete și de rușine, alteori de tandrețe și speranță, între personajele ei. De cele mai multe ori simt că legătura asta mă include și pe mine.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„One from the Heart”, un film mai vechi al lui Francis Ford Coppola, ne ajută să retrasăm genealogia acestui profet al grandorii, unica sursă de lumină care a amenințat de atâtea ori să îi ardă cu totul aripile.
Să anunțăm triumfător că „Băiatul sclipitor”, extraordinarul volum al marii și durabilei noastre iubiri Paul Auster despre nu mai puțin extraordinarul Stephen Crane, are de-acum o versiune în limba română.
Regizorul Emanuel Pârvu vorbește despre cel mai nou film al său: „Trei kilometri până la capătul lumii”, selectat în Competiția Oficială a celei de-a 77-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, importanța imaginii și speranța pentru o lume mai bună.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Spectacolul de operă „Waste Side Story” vorbește despre incluziune socială și drama romilor care trăiesc la Pata Rât, cel mai mare ghetou din Europa, situat lângă un depozit de deșeuri. Pentru premiera din 10 mai, spectacolul a fost sold out. Pe scenă au jucat atât soliști ai Operei Naționale din Cluj-Napoca și rezidenți din Pata Rât, care și-au spus poveștile pe muzică.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
În multe țări din Europa, relația dintre oameni și urși a devenit haotică și face loc multor ilegalități. În documentarul „Bears Uncovered”, o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Italia, Slovenia, Albania și Kosovo, pentru a afla cum s-a ajuns aici și ce putem face. Cum trăiesc urșii sălbatici și cei aflați în captivitate? Cum arată relațiile dintre comunitățile umane și aceste animale sălbatice? Care sunt soluțiile și scenariile posibile pentru ca cele două tabere să trăiască în echilibru?
Cel de-al doilea episod mapează pe larg posibile soluții prin care oamenii și urșii și-ar putea împărți teritoriul cu mai mult echilibru. O vânătoare mai permisivă? Protejarea zonelor rurale de urși? Împărțirea timpului cu urșii?
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Yannick”, noua vinietă minimalistă a prolificului Quentin Dupieux, e o reducere la nu-chiar-atât-de-absurd a contractului social pe care ne-am clădit viețile.
Patru recomandări de povești de neratat la Festivalul Filmului European.
După 10 ani de abandon, procese și incertitudini, Muzeul Farmaciei s-a redeschis în proaspăt restaurata Casă Hintz din centrul Clujului. Cu mai bine de trei secole în urmă, o familie de sași din Slovacia, deschidea în această casă una dintre primele farmacii din Transilvania. Am vizitat muzeul și am invitat-o pe una dintre cele mai bune cunoscătoare ale sale să aleagă câteva dintre cele mai relevante obiecte din colecția expusă.
Citește un fragment din romanul „Migdală”, de Sohn Won-pyung, care spune povestea unui băiat ce nu poate simți emoții.
★★★★★☆☆☆☆☆
Recenta premieră de la Teatrul Național din București, Hedda Gabler, reprezintă prima colaborare a unui teatru din România cu regizorul Thomas Ostermeier, figură legendară a teatrului german.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Amintiri mai mult sau mai puțin reale, în care se întâlnesc un copil precoce, un profesor de religie, o haită de iepuri și un Iisus de pluș.
Noii Cititori o descoperă pe Carmen Tiderle, „poeta copiilor din ziua de azi”.
„Brancusi, l'art ne fait que que commencer” („Brâncuși, arta abia începe”), deschisă de curând la Centrul Pompidou, este cea mai mare expoziție dedicată până acum sculptorului care a plecat pe jos de la Hobița și s-a oprit la Paris. Vă propunem un scurt tur al expoziției în câteva fotografii.
Citește un fragment din volumul „Cuţitul. Reflecţii în urma unei tentative de asasinat”, în care Salman Rushdie scrie despre atentatul la viața sa.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ilie Năstase: un băiat catapultat din bezna unei țări comuniste pe scena mare a lumii. „Nasty”: un film de băieți catapultat din ethosul unei țări turbo-capitaliste direct la Cannes. Iar între ei, o mină de posibilități ratate.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
