Film / Festival
Spiritul statuii | Berlinale 74
Flavia Dima
Corespondență de la Festivalul de Film de la Berlin. Un documentar ne invită să ne întrebăm: cine sunt, de fapt, cei care au acces la arta patrimonializată?
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Corespondență de la Festivalul de Film de la Berlin. Un documentar ne invită să ne întrebăm: cine sunt, de fapt, cei care au acces la arta patrimonializată?
Gilbert Ionuț Habet a jucat la 16 ani rolul unui sclav rom în scurtmetrajul „Bilet de iertare”. La 20 ani, vede rasism zilnic, dar acum știe cât de veche e rana.
Într-un stat care pare interesat doar de natalitate și familia tradițională, cine le ascultă și le ajută pe tinerele care nu au primit educație sexuală, pe cele care care vor să facă avort, dar nu își permit sau nu au unde, sau care au trecut prin situații de abuz? Printr-o linie telefonică de ajutor, moașa Irina Mateescu și echipa ei încearcă să fie răspunsul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Povestea personajului narator din spectacolul Milk & Tea se concentrează pe deriva existențială a acestuia la Londra.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Lansat într-un moment istoric cum nu se poate mai oportun, „The Zone of Interest” al lui Jonathan Glazer își croiește un drum al său printre reprezentările audiovizuale ale Holocaustului.
În primul episod al seriei „Schimbări climatice” îi întrebăm pe puținii pescari rămași în Jurilovca, o localitate din Delta Dunării, cum le schimbă natura viața și munca.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
Explorează cariera de peste trei decenii a fotografului român, membru Associated Press, și descoperă cum s-a schimbat însăși natura războiului și acoperirea sa în mass-media în tot acest timp.
Explorează o cronologie a vieții tinerei jurnaliste Larisa Kalik, filtrată prin cele două conflicte care i-au marcat viața: cel din republica separatistă Transnistria și cel din Ucraina.
Spațiul Gării de Nord din București încapsulează o anumită tensiune specifică orașului, și anume aceea dintre ceea ce mai este azi în fața noastră și ceea ce nu mai putem vedea.
După publicarea unei investigații care arată abuzurile unui profesor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am ales să i repovestim în formă ilustrată, pentru că sperăm s-o facă să circule cât mai departe
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Wim Wenders revine cu „Zile perfecte” în Japonia îndrăgită, pe care o transfigurează într-o fantasmă dulceagă, fără prea mare legătură cu realitatea.
Expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 îi aduce împreună pe fotografii Larisa Kalik (Ucraina) și Vadim Ghirda (România) și cuprinde fotografii din inima unor războaie izbucnite în ultimele trei decenii.
Spectacolul „Oameni și arme” de David Schwartz documentează viața oamenilor din Cugir, cât de bine se trăia din producția de arme înainte de Revoluție și care este soarta orașului astăzi.
Citește în premieră un fragment din volumul celebrului regizor Andrei Tarkovski.
Cinci idei despre migrație cu care am rămas după ce am ascultat un dialog între un antropolog și un istoric.
În care se spune povestea incredibilă a gamerilor care au răpus Monstrul Familiei Tradiționale cu meme, proteste și sesiuni Dungeons&Dragons.
Citește un fragment din „Aniversarea” de Stephanie Bishop, un roman despre succes, dragoste și relații de putere.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
Noii Cititori află cum au fost anii ’90 în România citind „O istorie cu gust de kiwi”, o poveste despre o elevă care urmărește atent transformările aduse de Revoluție la școală, pe stradă și acasă.
Scriitoarea Simona Antonescu povestește cum s-a luptat cu materia trecutului pentru a aduce la lumină o figura unei femei trădate de istorie: doamna Chiajna. E cea care a preluat în forță frâiele puterii în Țara Românească, după moartea soțului ei, atrăgându-și dușmani și o faimă sulfuroasă, întinsă peste secole.
„Totul despre iubire” e literatură motivațională stereotipă care produce gânduri atât de generale despre subiectul ei, că te dezarmează prin banalitate.
În ultimii ani, teatrul mondial a devenit tot mai inclusiv, dar sunt încă multe zone în care această deschidere este în curs de a se produce – cum este și cazul teatrului din România.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.