A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Încotro se îndreaptă festivalurile de muzică? Uniformizarea din line-up, brandingul excesiv și lipsa oricărui sentiment de revoltă împotriva status quo-ului ne pot oferi un indiciu: spre o experiență ca la mall.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Oppenheimer” al lui Christopher Nolan vrea să răspundă haosului atomic cu o tărășenie audiovizuală pe măsură, dar rezultatul e o gaură neagră.
Am întrebat 5 experți și cercetători de ce e bine să înțelegi mai mult pe lume decât felia ta de studiu și de muncă. Dacă te conving, înscrie-te la o școală de vară cu ei.
O ordonanță de urgență amenință existența și funcționarea a sute de teatre, biblioteci și muzee din țară. Am stat de vorbă cu câțiva manageri de instituții culturale despre cum văd ei acest viitor blurat de constrângeri, haos și birocratizare.
Muzica trap românească e populară de cel puțin zece ani, dar abia acum, după ce Gheboasă a urcat pentru prima dată pe scenele festivalurilor mainstream, s-a creat un scandal național în jurul versurilor vulgare.
Am deconstruit 7 mituri rasiste despre ce înseamnă să fii mamă romă în România.
De vorbă cu Călin Cotoi, cercetător în antropologie politică, despre cum se întâlnesc medicina, politica și revoluțiile sociale în trecutul nu tocmai îndepărtat al României.
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
O jurnalistă recompune cu emoție viața unei femei abandonate de toată lumea.
Citește un fragment din volumul „Munții din viața mea”, cartea de memorii a lui Walter Bonatti, unul dintre cei mai mari alipiniști din istorie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Revenirea lui Radu Jude promite să scandalizeze pe toată lumea, și mai ales pe „profesioniștii profesiei”. „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” e un film ca o gură de oxigen pentru cei care încă nu au obosit să (se) întrebe ce este cinemaul.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Am fost acolo când Cristi Puiu l-a omorât pe domnul Lăzărescu.
O gașcă de preadolescenți scrie despre romanul „Casa”, în care Alex Moldovan își imaginează România ca pe o distopie.
Trei mame curajoase au scris scrisori pentru copiii lor LGBT+ - declarații de iubire, dar și strigăte de luptă pentru familii LGBT+ vizibile în România.
Ce câștigi când dai Internetului o bucată cât mai mică din viața ta. Un articol din arhiva Scena9.
Ce trebuie să știi despre cerealele importate din țara vecină și ce-l așteaptă pe fermierul român, în contextul concurenței actuale.
★★★★★☆☆☆☆☆
Debutul lui Charlotte Le Bon „Falcon Lake” retrasează emoția primelor trăiri de iubire dintre doi adolescenți. Un film a cărui delicatețe riscă pe alocuri să se transforme în dulcegărie.
Un documentar, o dramă și o comedie aduc în prim plan trei generații diferite.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Declarație de dragoste pentru trupa-cult Porcupine Tree, din partea unui baterist român de cursă lungă.
Citește un fragment din volumul de proză scurtă „Spații Mici” al Adrianei Jderu.
Unul dintre jurații secțiunii Zilele Filmului Românesc de la TIFF 2023 vorbește despre democratizarea artei și cinematografia românească contemporană.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
