Muzică / Film
Ipostaze ale luminii prin lanterna magică: Ingmar Bergman și Kaija Saariaho
Cristina Gârbea
Cum au văzut și transpus lumina în operele lor unul dintre cei mai mari regizori și una dintre cele mai mari compozitoare.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Cum au văzut și transpus lumina în operele lor unul dintre cei mai mari regizori și una dintre cele mai mari compozitoare.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
★★★★★☆☆☆☆☆
Premiera din debutul noului festival de la Teatrul Excelsior X-FEST, Două ore cu pauză marchează revenirea Gianinei Cărbunariu după mulți ani într-un teatru bucureștean.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie a fost creat în pandemie. Înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
Citește un fragment din „Livada de peri”, un roman despre copilărie, reziliență și prietenie.
„Revista asta e un test,” scriam în 2018, când am lansat primul număr de Scena9 pe hârtie. Am invitat câteva zeci de jurnaliști, ilustratori, fotografi, designeri, scriitori, regizori să schițeze harta culturală a țării și a lumii din acel moment.
Acum nu vreau să-mi imaginez viitorul. Dar aș vrea împreună să ne reimaginăm trecutul, adică să ne aducem aminte. Un material din Arhiva Scena9, publicat în 2021.
Prima ediție tipărită creată în pandemia de COVID-19, în care am vorbit despre fricile, speranțele, întrebările, științele și artele cu care ne pregăteam de viitor în acel moment incert.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum se explică degradarea recepției filmelor lui Cristi Puiu la noi în țară? Privind „MMXX”, cel mai recent titlu al său, devine tot mai limpede că răspunsul e de găsit, întâi de toate, chiar în filmele respective.
Primul episod din seria „Și animalele?” este o întâlnire cu un sătean din Bărăgan. Cuculac se chinuie să-și hrănească vaca de care depind și el și familia sa, după ce seceta din ultimul an i-a distrus toată iarba de pe izlaz.
De vorbă cu Lana Bastašić, o tânără scriitoare născută în fosta Iugoslavie, recent tradusă în România, despre politica din literatură, războaie și poezie.
Unul dintre marile merite ale romanului Lanei Bastašić „Prinde iepurele” este că se poate adresa atât așteptărilor cititorilor deja familiarizați cu spațiul ex-iugoslav, cât și celor care nu știu multe despre el, ba chiar și celor care vor doar să se bucure de poveste, fără să fie pasionați de politică.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.
Citește un fragment din romanul „Dolores se destramă”, o poveste despre puterea pe care o au traumele asupra noastră și despre greutățile pe care le purtăm cu noi din copilărie.
De un an, statul român poate monitoriza electronic ordinele de protecție pe care le primesc victimele violenței domestice pentru a se asigura că agresorii nu se apropie de ele. Din păcate, brățările electronice care pot salva viețile femeilor nu sunt aproape deloc folosite de autorități.
În plin val de true-crime content, suferința a devenit divertisment pentru mii de oameni și sursă de inspirație pentru scenariști. Din asta s-au născut două dintre cele mai discutate seriale ale momentului de peste ocean. Să vedem ce e cu ele.
Psihogeografia te invită să-ți reconsideri propria relație cu orașul. Principiul ei de bază este deriva. Facem un astfel de exercițiu de explorare în zona Pieței Unirii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Intrat direct pe Netflix, cel mai recent titlu al lui David Fincher, „The Killer”, reconfirmă precizia chirurgicală a acestui maestru al minților tortuoase.
Între 27 octombrie și 12 noiembrie la București și Cluj-Napoca se desfășoară cea de a 18-a ediție a Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo. Răzvan Popovici, fondatorul proiectului, vorbește despre festival, legătura dintre muzică și terapie, emoții și aventuri muzicale
Citește în avanpremieră un fragment din volumul „Totul despre iubire: Noi perspective” al autoarei bell hooks, o carte tradusă pentru prima dată în limba română.
În jur de 100 de oameni s-au strâns la ArtHub Bucharest, ca să urmărească șapte scurtmetraje ce ilustrau diferite experiențe sau momente de istorie palestiniană, iar apoi să vorbească despre ce înseamnă identitatea aceasta azi, cum arată solidaritatea de la depărtare și care e rolul culturii.
De vorbă cu scriitoarea Alina Purcaru despre splendoare, feminism și maternitate.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.