Generația 9 / Actori
Și eu sunt rom!
Ana Maria Ciobanu
Gilbert Ionuț Habet a jucat la 16 ani rolul unui sclav rom în scurtmetrajul „Bilet de iertare”. La 20 ani, vede rasism zilnic, dar acum știe cât de veche e rana.
Gilbert Ionuț Habet a jucat la 16 ani rolul unui sclav rom în scurtmetrajul „Bilet de iertare”. La 20 ani, vede rasism zilnic, dar acum știe cât de veche e rana.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
La Botoșani au fost ridicate două noi statui ale lui Mihai Eminescu, iar prin oraș au fost presărate versuri din "Luceafărul". L-am invitat pe scriitorul Dan Sociu să facă o plimbare prin oraș și să ne spună cum se mai simte poetul național în spațiul public, la început de 2024.
Mare parte din proiectele din România au în spatele lor echipe de femei. Fundația9 nu este o excepție.
O brutăreasă de 20 de ani vrea să-și croiască o viață de care să fie mândră. Până atunci, are de pregătit sute de cozonaci pentru mesele noastre de Crăciun.
Există oameni care muncesc din greu pentru ca ceilalți să aibă un Crăciun fără griji. Ei sunt eroii neștiuți ai sărbătorilor. Astăzi vă invităm să aflați cum arată o zi de muncă pentru un medic rezident ORL. Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de HONOR.
Există oameni care muncesc din greu pentru ca ceilalți să aibă un Crăciun fără griji. Ei sunt eroii neștiuți ai sărbătorilor. Astăzi vă invităm să aflați cum arată o zi de muncă pentru un chef care transformă o masă festivă într-o experiență de fine dining. Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de HONOR.
Fanfara Ciocârlia explodează muzica la o viteză gâtuitoare. Sunt o trupă legendară, cu aproape trei decenii de concerte în toată lumea, dar rețeta succesului li se pare simplă: modestie și muncă.
Am vorbit cu actrița Ilinca Manolache despre teatru limitele lui și Insula Iubirii, societate și TikTok, misoginie și violență banalizată, dar și despre rolul ei în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”.
Am stat de vorbă cu o artistă a preciziei sisifice despre educație artistică, (auto)biografie, comunicare unu-la-unu și influența culturii & geografiei asupra practicii ei.
Despre muzici, nostalgie și cum îi faci pe oameni să danseze, cu Sorin Lupașcu, DJ cu câteva decenii la activ pe scenele discotecilor românești și protagonist al documentarului „Playback”, în regia Iuliei Rugină, proaspăt intrat în cinematografe.
Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Pe Petronela Rotar o recomandă curajul. Curajul de a-și schimba viața și de a vorbi deschis despre teme pe care societatea le tabuizează de când se știe: abuzuri, durere, pierdere, traumă, depresie.
Mi-e greu să justific de ce m-am agățat cu încăpățânare de scris, domeniul ăsta care m-a obligat mereu să am câte trei - patru joburi în paralel ca să supraviețuiesc și care m-a făcut să-mi văd burnout-ul ca pe ceva obișnuit și banal.
Am fost în satul Ein Hod, o colonie de artiști fondată de avangardistul român Marcel Iancu, unde zidurile spun o poveste întortocheată și adesea întunecată.
Am vorbit cu dirijorul principal al Filarmonicii George Enescu și fondatorul ansamblului Musica Ricercata despre cum îi aducem pe copii mai aproape de muzică, dar și descoperirea unui manuscris inedit.
Octavian Udriște vorbește despre pasiunea lui pentru trenuri, o poveste care începe cu locomotivele cu abur din Cernăuțiul anilor '40, continuă cu primele locomotive Diesel din România și care, mai apoi, schimbă magistrala până la stația Timpuri Noi.
„M-am reinventat profesional, deja de vreo trei ori până acum”, spune Simona Tache în acest interviu, în care povestește, printre altele, despre pisica ei, Mihaela, despre călătorii, dar și despre cum a salvat-o umorul de multe ori în viață.
Am dat o fugă până la Ciocanu, un sat de la poalele Pietrei Craiului, unde frații-scriitori Matei și Filip Florian vin să lucreze în pace la cărțile lor. Echipa n-ar fi fost completă fără fotograful și alpinistul Mircea Struțeanu, cel mai tânăr frate din acest trio.
Exploratorul și biologul Alexandru Stermin vorbește despre expediții, frici & ubire și lecțiile pe care le-a învățat în junglă.
O jurnalistă recompune cu emoție viața unei femei abandonate de toată lumea.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
În expoziția „The Impossible body / Corpul imposibil”, Adrian Ghenie investighează mutațiile corpurilor noastre în relație cu tehnologiile de care nu ne mai putem dezlipi.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.