Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
M-am întâlnit cu scriitorul francez François-Henri Désérable ca să discutăm despre domnul Piekielny.
Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș. La pachet cu liniștea meditației primesc o doză zdravănă de teorii ale conspirației.
Șoc și groază: Bob Dylan a luat Nobelul pentru literatură. Citește și află de ce.
Pentru ultimele zile de vară, am rugat trei prozatori contemporani să scrie despre anotimp în orice fel vor ei. În proza lui Dan Panaet, un jurnalist prost plătit și cam împotmolit în propria viață se trezește într-o vară bucureșteană fără bani și cu mult prea mult timp liber. Însă așa ajunge să-și descopere marea misiune în viață.
Încă o săptămână de stat acasă, dar totuși atâtea lucruri de ascultat, văzut și simțit online: un super album nou, filme de ficțiune și documentare, spectacole de teatru și circ.
Citește câteva fragmente dintr-o antologie de proză queer necesară.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Dovlatov” ficționalizează câteva zile din unuia dintre cei mai importanți scriitori sovietici, care însă în timpul vieții s-a luptat cu dictatura și libertatea de expresie în era lui Brejnev.
Citește un interviu cu Kamila Shamsie, scriitoare invitată la FILIT 2018 și una dintre cele mai importante voci din literatura britanică contemporană.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
O săptămână plină de artă, întâlniri cu scriitori, teatru politic și film documentar + multe alte evenimente la care ne-ar plăcea să ne întâlnim.
Dintr-un cartier de birouri, am trecut pe la muzee și am ajuns într-o casă de patrimoniu, ca să vedem cum se sărbătorește la București în 2020 Cultura Națională.
În vreme de epidemie, am invitat câțiva scriitori români să urmeze îndemnul autorului italian Alessandro Barrico: să atenueze cu o pagină de literatură anxietatea provocate de coronavirus.
Meniul pentru încă o săptămână de izolare: albume de la Nicolas Jaar și Nils Frahm, lecturi & dialoguri cu scriitori, video-rețete, un club de lectură + o întâlnire online cu scriitorul Andrei Codrescu.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Creionul de tâmplărie”, cel mai recent volum al lui Mircea Cărtărescu, este mai mult o culegere decât o carte.
Radu Cosașu, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, a împlinit de curând 90 de ani. Îl sărbătorim prin acest șotron alfabetic.
M-am (re)întâlnit la FILIT 2021 cu unul dintre cei mai importanți scriitori portughezi ai timpurilor noastre.
Scriitorul Adrian Schiop face o paralelă între proza chineză postoptzecistă și literatura douămiistă autohtonă.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
Vreau să te conving s-o citești pe câștigătoarea Nobelului pentru literatură din 2015, pentru că a scris cea mai complexă istorie emoțională a URSS, țesută din vocile martorilor dezastrelor sale.
Citește un fragment din cartea unei cercetătoare care pune omul față-n față cu reflexia sa, cimpanzeul.
Hai că ne-a trecut mahmureala după Marele Centenar, acum ne putem întoarce la treburile noastre.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
