Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
În care o profă de română, care e și boardgame geek, te introduce în această lume minunată. Bonus: 5+1 jocuri noi.
Cinci albume fantastice de anul ăsta, de la sunete ce par făcute de niște jucării japoneze până la trauma prin care trecem atunci când moare cineva drag.
Avem muzică românească nouă, dar care lasă de dorit urechilor noastre.
Un început de toamnă divers, cu multe genuri și chestiuni abordate, fie că vorbim despre romantism juvenil sau anxietăți socio-politice.
Am făcut un playlist cu cele mai noi piese din muzica românească înainte ca pandemia să dea peste noi.
Primăria celui mai sărac sector din București dă bani unei asociații fără niciun angajat din Pitești, condusă de un afacerist italian, să facă un film despre adolescenți.
Dacă până acum credeam că trendingul YouTube a devenit anost, în noiembrie am avut de unde alege.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Ce promit partidele care participă la alegerile parlamentare din weekend pentru combaterea crizei acute de mediu care ne afectează?
Folktronică, space disco, britpop, angoasa pe care ți-o produce frica de moarte și electro-techno compus de un neurolog.
Noul album al lui Björk ne învață să construim o utopie, Baths ne duce într-o lume imaginară, Emancipator și Shongle ne relaxează, iar la final, niște pinguini de-ai noștri ne duc la război.
Anul ăsta, artiștii s-au concentrat mai mult pe mesaje politice (LCD Soundsystem, Kendrick Lamar), probabil din cauza/datorită lui Trump, dar și pe propria persoană (Björk, Beck).
Se face frig, așa că ne băgăm sub pătură, bem ceai și ascultăm muzică neo-clasică, ambientală și noise.
Ar trebui să scriu optimist, despre cât de promițător a început 2018 în muzica românească, dar nu e cazul.
Toamna muzicală a fost destul de generoasă: recolta nouă vine cu Adda Kaleh, Omu Gnom, Zimbru și, desigur, mult-așteptatul album nou RaTB.
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
În turneul Dance Roads, 8 dansatori și coregrafi explică dansul contemporan în toată Europa (pe înțelesul cuiva care nu dansează).
Despre pitching prietenos la Pustnik, sau cum și-au vândut 8 scenariști și regizori filmele către 5 producători, la un program de rezidență pe scenaristică pe-o gură de rai.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
