Arte vizuale / Timișoara Capitală Culturală
Primele trei zile în Capitala Europeană a Culturii
Nicoleta Moise, Oana Filip
Artă, aglomerație și lucruri prețioase la Timișoara 2023.
Artă, aglomerație și lucruri prețioase la Timișoara 2023.
Trei artiste din România, într-o expoziție unde se întâlnesc linia, punctul și geometria euclidiană.
Lucrările create de trei artiste vizuale din generații diferite formează un univers comun.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Vitrinele galeriei SUPRAINFINIT sunt extensii vii ale artei, populate de eye candies și subversiune.
Scriitoarea Lavinia Braniște descoperă într-un dialog cu artista Floriama Cândea cum se îmbină arta cu chimia.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
10 expoziții care ridică întrebări legate de starea lucrurilor acum sau care propun modele alternative de practici artistice orientate spre comunitate și sustenabilitate.
Am fost în Italia la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția (23 aprilie - 27 noiembrie 2022)
Am explorat expoziția „At the Edge of the World / La marginea lumii” (Timișoara, 24 martie - 29 mai) ca un dans pe marginea unei lumi.
Lucrările din expoziția „Jocuri preferate” se simt ca o sursă de energie bună. De văzut până pe 8 aprilie la Galeria Ivan din București.
O artistă self made decupează personaje din trecut și le readuce la viață cu propriile lecții despre auto-cunoaștere, pierdere, regăsire.
Cum arată războiul ăsta de care suntem atât de aproape, prin filtrul unor artiști pe care ne plac?
Acest text conține decizii, acțiuni și amintiri; un prim capitol dintr-o cercetare fragmentară a programului Memoria Lumii/ Memory of the World (MoW), realizată în Franța și România.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
În anul aniversar 15, când Noaptea Albă a Galeriilor este pentru prima dată în format online în orașul în care s-a născut, București, trecem în revistă cum s-au simțit primele 14 nopți albe petrecute în galerii.
BUM - Brașov Underground Museum vrea să devină primul muzeu de new media din țară. Prima sa expoziție e deschisă într-un spațiu neconvențional în centrul Brașovului: tunelurile săpate în dealul care străjuiește Aleea După Ziduri.
Un tur virtual prin expoziția „expoziția „I feel something, don’t know what” de la Timișoara, care explorează teme precum ecologia, mitologia, tehnologia și sistemul antropocentric epuizat.
Am auzit că artistul Dumitru Gorzo vrea să ocupe Reșița, așa că am dat o fugă până acolo ca să văd ce se întâmplă și să înțeleg cum e să lucrezi cu cărbune ars în cel mai vechi centru siderurgic din România.
În 1992, la Craiova, Mihai Laurențiu Fuiorea făcea parte din grupul care înființa formația Terror Art. În 2021, alături de Raluca Oancea, curatoriază expoziția PostPunk, la Rezidența BRD Scena9.
De curând, la Cluj s-a deschis Rubik, un spațiu dedicat inițiativelor artistice independente afectate de creșterea agresivă a pieței imobiliare din oraș.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Georgiana Chițac documentează anul 2021 desenând femeile din București.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.