Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Maria Guțu e o fotografă tânără din Republica Moldova. Urcă în microbuz și coboară într-un sat de la capăt de linie, prin care se plimbă până găsește oamenii cărora le realizează portrete pline de empatie și de pace.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
(I) Remember Europe e o călătorie fotografică prin centrele Europei, un proiect despre graniță ca noțiune subiectivă și schimbătoare.
Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Am stat de vorbă cu artistul japonez Masahito Ono, care, prin instalații, film și fotografie ne face să ne gândim la efemeritatea vieții și a naturii.
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Fotojurnalistul brazilian Lalo de Almeida documentează din 2009 ciopârțirea pădurii amazoniene.
Am stat de vorbă cu Walter Robinson, jurnalistul care a coordonat echipa Spotlight de la The Boston Globe în investigația despre preoții catolici pedofili din Massachusetts.
Andrei Kurkov, probabil cel mai cunoscut scriitor ucrainean de azi, tradus în 65 de țări, și președinte al PEN Ucraina, a fost prezent la București, în cadrul unui turneu internațional de întâlniri cu publicul pe timp de război.
Mikhail Palinchak (n. 1985) documentează războiul care-i distruge țara.
Pavel Dorogoy, fotograf documentarist, și Mickail Palinchak, fotograf documentarist și de stradă, au devenit peste noapte fotografi de război în propria țară.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Fotograful Mikhail Kalarashan documentează viața unei mame singure, refugiată din estul Ucrainei.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
După ce medicii nu mai au ce să încerce să vindece, pacientul ar trebui ajutat să trăiască fără dureri mari și să moară cu demnitate. Adică să intre pe tărâmul medicinei paliative. La noi însă bucata asta e aproape inexistentă.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
La început de pandemie, artistele non-disciplinare Patricia Moroșan și Bianca Oana au decis să preia controlul asupra spațiului dintre ele. A ieșit o expoziție multimedia, cu sunet, foto și poezie.
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Pentru că e luna vacanțelor am scotocit prin arhivele Fortepan, Azopan și Shorpy după poze cu timp liber și călătorii.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
