★★★★★☆☆☆☆☆
O epopee care m-a dus la trei filme și apoi prin purgatoriul unui mall muribund, la o serie de sketchuri lipite cu super glue care se cheamă „Haita de acțiune”.
★★★★★☆☆☆☆☆
O comedie horror de categorie B reușește să amuze și să surprindă, în ciuda problemelor de ritm și structură. Mai important, însă, e simplul fapt că există.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Scriitoarea Lavinia Braniște descoperă într-un dialog cu artista Floriama Cândea cum se îmbină arta cu chimia.
Despre scurta, dar fulminanta carieră a formației punk/thrash-metal & rap The Fire Kiss, din satul Telciu, județul Bisrița-Năsăud.
Un bilanț făcut de Elena Vlădăreanu, fondatoarea Premiilor „Sofia Nădejde”, înainte de a cincea gală a literaturii contemporane scrisă de femei.
În care se întâlnesc munca solitară și adesea lipsită de feedback a scriitoarei Lavinia Braniște cu cea, în multe feluri opusă, a muzicianului Eduard Gabia.
Deschidem seria „Scriitori și animale” cu o confesiune a Ralucăi Nagy despre o viețuitoare bizară care i-a bântuit primul lockdown la Saigon.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
„Auzi, dom Preda, hai să te îmbraci că avem treabă, spuse Păunescu. În două ore Ceaușescu are întâlnire cu scriitorii.”
Ce-ar mai avea de zis Marin Preda azi, 5 august 2022, la 100 de ani de la nașterea lui? Scriitorul Bogdan Răileanu, autorul abia apărutei biografii romanțate „Preda. Adevărul ca o pradă”, l-a convocat la un dialog imaginar.
Fă cunoștință cu tinerii care dau o mână de ajutor atât refugiaților ucraineni, dar și autorităților din Republica Moldova.
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
În loc să așteptăm ca inovația tehnologică să ne izbăvească de inegalități sociale și de dezastrul climatic, trebuie să avem grijă de infrastructurile existente și de muncitorii invizibili care le țin în viață.
Despre granițele și punțile de legătură în Europa de Sud-Est, despre tezaurele naturale și omenești care așteaptă sa fie descoperite: un interviu cu Kapka Kassabova, autoarea cărții Frontiera.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Rusia lui Putin este azi un front de luptă împotriva cuvintelor purtătoare de gândire și opinie, de „esență de om”.
Cu ce argumente, cum și de unde ar putea Rusia să lanseze un atac asupra țării vecine?
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
Acum 15 ani, un român pleca într-una dintre cele mai stranii, dificile și absurde călătorii din istoria navigației: traversarea Oceanului Arctic într-o barcă de șase metri lungime.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
