Media&digital / Cenzură
Cât de liberă mai e presa din România?
Andy Sinboy, Ionuţ Codreanu
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
În loc să așteptăm ca inovația tehnologică să ne izbăvească de inegalități sociale și de dezastrul climatic, trebuie să avem grijă de infrastructurile existente și de muncitorii invizibili care le țin în viață.
Despre granițele și punțile de legătură în Europa de Sud-Est, despre tezaurele naturale și omenești care așteaptă sa fie descoperite: un interviu cu Kapka Kassabova, autoarea cărții Frontiera.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Rusia lui Putin este azi un front de luptă împotriva cuvintelor purtătoare de gândire și opinie, de „esență de om”.
Cu ce argumente, cum și de unde ar putea Rusia să lanseze un atac asupra țării vecine?
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
Acum 15 ani, un român pleca într-una dintre cele mai stranii, dificile și absurde călătorii din istoria navigației: traversarea Oceanului Arctic într-o barcă de șase metri lungime.
Angela Merkel a părăsit în aceste zile viața politică și este practic pensionară.
În care o antropologă din România face drumul Vietnam-Japonia în plină pandemie, navigând printre restricții.
Despre analfabetismul științific al cetățenilor într-o societate în care nu poți face cercetare fără furt.
Telciu trăiește efectele modernizării haotice din ruralul românesc: statul se retrage și îi lasă pe localnici la mâna unei companii.
Așa sună versurile unei piese de Nicholas Jaar și tot aceasta este esența lucrărilor sinestezice ale Nonotak, un duo artistic care creează instalații new media, prezent zilele astea la Amural.
BUM - Brașov Underground Museum vrea să devină primul muzeu de new media din țară. Prima sa expoziție e deschisă într-un spațiu neconvențional în centrul Brașovului: tunelurile săpate în dealul care străjuiește Aleea După Ziduri.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Al patrulea volum de poezie semnat de Svetlana Cârstean explorează identitatea și feminitatea în toate ipostazele ei, când de-aproape, când îndepărtându-se.
De când a început pandemia, toată societatea pare să fi contribuit la campania electorală a partidului de extremă dreapta AUR.
Valentina Rusu Ciobanu este cea mai cunoscută pictoriță din Republica Moldova, însă primele sale expoziții din România au loc abia acum, când artista a împlinit 100 de ani. Îi puteți vedea lucrările până pe 29 noiembrie.
Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
Anul ăsta la Street Delivery, trei grafferi au creat un mural uriaș, care răstoarnă expresia neaoșă „Pe-afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”.
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
