Viață&co / Despărțiri
Dragoste și drame în vremea Facebookului
Ioana Pelehatăi, Sorina Vazelina
Ce facem online după despărțiri? De ce dăm block și unfollow? Am stat de vorbă cu zece oameni, ca să aflu despre negocierile lor post-relație, pe net.
Editor coordonator Scena9. Citește poezie, citește nonficțiune, ascultă podcasturi. Îi plac mult pisicile, detestă la fel de mult dubla măsură.
Mai multe despre Ioana, aici. O găsiți la ioana@scena9.ro.
Ce facem online după despărțiri? De ce dăm block și unfollow? Am stat de vorbă cu zece oameni, ca să aflu despre negocierile lor post-relație, pe net.
În fostul oraș minier Anina, 18 tineri au fotografiat, documentat, filmat și desenat, ca să redescopere viața locului.
La 42 de ani de la cutremurul din martie 1977, am întrebat un expert de la Institutul Național pentru Fizica Pământului cât știm, de fapt, despre riscul seismic cu care trăim zi de zi.
Cu Nora Agapi, regizoarea documentarului „Timebox”, despre cea mai mare arhivă personală din România, evacuări, relația tată-fiică și memorie.
Am vorbit cu ilustratoarea timișoreană despre de toate, de la proteste la Sfântul Duh, de la Balamuc la Norma Globulară.
Sinuciderea directoarei Muzeului Iulia Hasdeu din Câmpina a redeschis discuțiile despre încărcătura mistică a locului. Am fost la castel, ca să explorăm istoria familiei Hasdeu și să aflăm cine a fost directoarea Jenica Tabacu.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
Cum arată un adolescent care scrie poezie azi și oare ce specie extraterestră mai este și asta? Răspund Flavius Sindie, Iuliana Ursachi și Tudor Pop, trei poeți foarte, foarte proaspeți.
Am întrebat-o pe cercetătoarea în istorie Marilyn Yalom cum s-a născut inimioara roșie, cu doi lobi, pe care o împărțim cu generozitate pretutindeni. Am ajuns până-n Evul Mediu.
Am umblat prin șase sex shop-uri din București (și unul online), ca să aflu cu ce fel de vibratoare, cătușe sau creme pentru orgasm se joacă oamenii cu care împart un oraș.
Am învățat de la profesorul de filosofie Cristian Iftode că iubire fără imaginație nu există.
Răspund: un antropolog, o psiholoagă, o profesoară de filosofie și un istoric.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Ce s-a întâmplat în prima săptămână după ce „Nobelul” care a păcălit Academia Română s-a dovedit fals. Și ce are de spus francezul din spatele ficțiunii.
Un francez pasionat de vampiri a inventat o universitate și o medalie de aur cu care a înșelat instituții, publicații și intelectuali importanți.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Am făcut un platouaș cu cinci soiuri noi de poezie apărute online în ultimii ani - toate mai mult sau mai puțin ludice, actuale și pline de prilejuri de revelații.
Am fost la Hospice „Casa Speranței”, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pentru bolnavii în stadiu terminal din țară, ca să vedem cum arată ziua de lucru a unui profesionist într-ale speranței.
Am stat de vorbă cu Brian Reed, omul care a creat cel mai ascultat podcast din lume, despre un orășel american de căcat.
Dacă vrei să înțelegi ceva din istoria noastră (foarte) recentă, atât cea intimă, cât și istoria cu I mare, uită-te la filmele astea românești. Repede, cât le prinzi în cinema.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
Mi-am petrecut un weekend întreg colindând sudul României, ca să mă asigur că nu se fraudează voturile la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.