Povestea lumii muzicale a lui Roman Vlad, compozitorul român care a creat „o muzică diavolească” perfectă pentru a explora sufletul uman și capcanele în care acesta poate să cadă.
Nu vă dau spoilere, dar e cu mult: post-punk revival, intrăm și în zona de pop experimental à la FKA Twigs sau mai-puțin-cunoscutx-dar-foarte-cool Geo Aghinea, plus doza de minimal pop & post-club marca Smerz, un pic de spacey dream pop de la Oklou și la final te așteaptă o listă cu artiștx locali pe care chiar merită să-i urmărești și albumele lor scoase anul ăsta.
Anul acesta lumea muzicală l-a pierdut pe Costin Miereanu, un compozitor și muzicolog de origine română, a cărui operă a traversat granițele artei instrumentale, explorând sound-ul electroacustic. Citește un dialog cu partenera sa de viață.
Lux e cel mai ambițios album al Rosalíei. E avant-pop creștin, exercițiu grandoman de virtuozitate, puzzle de referințe, fever dream dătător de fiori și throwback la fosta noastră încredere în marile narațiuni.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Cum ne amintim de George Enescu, cel mai important muzician român al secolului XX.
Pierre Boulez, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolelor XX și XXI. Dirijor, compozitor de avangardă, teoretician și pianist, dar și fondator al unor instituții de prestigiu, artistul a redefinit modul în care gândim astăzi muzica contemporană.
Maurice Ravel compozitorul care a dat naștere lucrării devenită una dintre cele mai cunoscute creații sonore ale istoriei occidentale moderne.
Dmitri Șostakovici este unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului 20. Descoperă-i viața și muzica.
Două expoziții pariziene îți arată cum se îmbină muzica cu celelalte arte.
Cum poate o compoziție să meargă dincolo de funcția unei coloane sonore tradiționale, revelând sensuri ascunse.
Un interviu cu Tomáš Šenkyřík, muzicolog și ecolog acustic despre sunet ca formă de grijă, despre cum poate fi salvată natura pas cu pas, cu multă răbdare și atenție și despre cum putem învăța să ascultăm lumea din jurul nostru — dacă ne trezim devreme și ne ținem gura.
Dintre case vechi și tăcute de lemn, boxe răsunătoare și artiști care să ne scoată din rutine & ecrane la Jazz in the Park, am căutat răspunsuri la o întrebare cu două capete care mă tot încolțește. Ce rol are muzica într-o lume tot mai tensionată și cum o mai ascultăm, când suferința celorlalți tinde să devină zgomot de fundal?
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
Filme, muzică, rebeli și inovatori din Sahara Occidentală, Mali, Washington, DC, Cuba și de pretutindeni. Se văd & aud la ediția a 9-a a festivalului care aduce laolaltă muzica și sociopolitica, începând de azi, la București.
AI-ul a infestat, ca un virus globalist de ultimă generație, fix genul muzical care se leapădă de Satana tehnologiei, predică întoarcerea la rădăcini ca răspuns la perversiunea sexo-marxistă și strigă „Tradiții adevărate” din toți algoritmii.
O operă de artă care îmbină tipurile de limbaj și care creează o experiență personală, volatilă și unică.
Ce rămâne în urmă după moartea Sofiei Gubaidulina, una dintre cele mai importante compozitoare ale secolului XX.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Spoken word incisiv și beaturi industriale, techno, dream pop și sensibilități hauntologice, hedonism și dans, o călătorie muzicală prin Anatolia și nostalgii britanice cu estetici indie lo-fi nouăzeciste.
Classix Festival, o ocazie pentru descoperi ce ne spune muzica despre bucurie și tristețe.
Anul trecut, am avut parte de primele alegeri prezidențiale ale căror campanie electorală s-a revărsat și pe TikTok. Iată ce mi-a atras atenția și câteva perspective despre semnificațiile cântecelor folosite.
Luna asta o avem pe columbiana Ela Minus, pe unul dintre meșterii ambientului, austriacul Fennesz, remasterizarea primului album al peruanilor de surf rock Los Belking’s, o Sharon Van Etten redefinită și o o recuperare lo-fi a Japoniei anilor ’90.
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.
