★★★★★☆☆☆☆☆
Carte / Distopie
Prietena mea artificială
Mihai Iovănel
„Klara și Soarele”, primul roman publicat de Kazuo Ishiguro după Nobelul din 2017, a devenit rapid cea mai comentată carte a sezonului.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Klara și Soarele”, primul roman publicat de Kazuo Ishiguro după Nobelul din 2017, a devenit rapid cea mai comentată carte a sezonului.
Pandemia a schimbat modul în care mă raportam la izolare. Lumea își pierdea răbdarea și mințile cu carantina, iar eu simțeam că sunt, în sfârșit, înțeles.
Pentru a treia săptămână din octombrie avem multe filme, o expoziție de fotografie, un performance pe Calea Victoriei și o lansare de carte cu fețe cunoscute.
Pornind de la propria experiență cu depresia postnatală, fotografa Felicia Simion relatează 22 de povești despre maternitate.
În plină pandemie, într-o lume preponderent controlată de corporații, ce evadare poate fi mai dulce decât trei jocuri care te pun în slujba unor corporații?
După o vară relaxată, cu festivaluri ținute la mustață de valul al patrulea al pandemiei Covid-19, e amorțeală mare în muzica românească.
În miezul celei de-a doua toamne pandemice, mergem la teatru și expoziții (cât mai putem), și-n rest ne întâlnim online cu scriitori și idei.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câștigător al Trofeului Transilvania la TIFF – și disponibil pe TIFF Unlimited –„The Whaler Boy” e poate cea mai plăcută surpriză venită din Rusia de la „Leto” al lui Kirill Serebrennikov încoace.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu se folosește de acest caz cunoscut pentru a crea o altă poveste, imaginară (nu există dovezi), dar posibilă, prin care scanează societatea comunistă în pragul prăbușirii.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
Echipa celui mai nou podcast narativ românesc vorbește despre un film pierdut, o poveste despre eșecuri și, în general, despre industria de film autohtonă.
Aseară am avut parte, cu toții, de un moment excepțional în viețile noastre digitalizate. Patru colegi din redacție povestesc cum au resimțit momentul deconectării.
De la Nicolae Văcăroiu la Florin Cîțu, tentativele de înlăturare ale guvernelor de la București au fost mai mereu exerciții stilistice demne de clasele V-VIII.
Începem o nouă săptămână cu evenimente culturale pe afară, însă rămânem precauți cu pericolele pandemiei.
★★★★★☆☆☆☆☆
Malmkrog e o experiență de vizionare grea: e cu atât mai grea cu cât cele 3h20 de rulare nu prezintă, per ansamblu, decât un val de cuvinte neîntrerupt, fără miză narativă (nicio evoluție spectaculoasă a personajelor) sau afectivă.
Despre analfabetismul științific al cetățenilor într-o societate în care nu poți face cercetare fără furt.
Spectacolul fără actori s-a potrivit cu perioada pandemiei, în condițiile imposibilității de reprezentare în spații fizice, a intensificării utilizării tehnologiei și a mediului digital.
Cum s-a născut mitul antisemit, conform căruia evreii controlează lumea de la conducerea industriei americane de film?
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
Într-o săptămână blândă de toamnă pandemică, ne bucurăm incert (cât ne mai putem bucura) de discuții cu artiști, retrospectivă de festival de film, o expoziție SF-punk și una retro-auto.
În plin val 4 al pandemiei COVID-19, trecem în revistă 7 neadevăruri intens circulate despre vaccin și explicăm de ce nu sunt altceva decât invenții menite să sporească frica de necunoscut.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Blue Moon”, debutul în lungmetraj al Alinei Grigore, care are zilele acestea premiera mondială la Festivalul San Sebastián, e una dintre cele mai plăcute surprize ale cinemaului românesc recent.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
