Istorie / Sănătate
Foarte scurtă istorie a carantinei
Lidia Trăușan-Matu
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Opera lui Paul Goma nu va avea parte de apoteoză, dar nici de uitare.
Criza noului coronavirus a venit în cel mai prost moment posibil. În ultimele zile, multe state au decretat stare de urgență, limitând drepturi fundamentale în numele luptei împotriva acestei pandemii.
Mai multe sacoșe cu bani cărate la partid, o sinucidere și câțiva experți care au întors capul atunci când o cetate antică era mutilată sub ochii lor. Așa a început distrugerea Capidavei.
Am vrut să văd dosarele de urmărire ale părinților mei. Rămăsesem ultimul mohican, n-aveam familie, știam de unde vin, dar voiam să știu și de unde cred alții că mă trag.
Descoperă fotografiile lui Dobrivoie Kerpenisan din zilele Revoluției, așa cum le-a trăit el în comuna sa natală, Sânpetru Mare.
Muzeul Național de Istorie a României din București stă aproape închis de 17 ani și e personajul tăcut dintr-o poveste despre oameni care se ceartă și-apoi abia se mai salută pe holurile instituției în care lucrează.
O expoziție despre istorie, arhitectură și cea mai mare rană de pe corpul Bucureștiului amintește de cel mai celebru cartier dispărut al orașului.
Ce spun numele cartierelor și străzilor despre istoria unei comunități urbane? Am făcut un scurt inventar cu și despre câteva dintre toponimele bucureștene.
Istoria neștiută a „țărilor socialiste prietene” e scoasă la lumină de o cercetătoare americană în istoria URSS. Ce ne mai poate învăța socialismul astăzi?
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
Un istoric român a scris o carte despre cum se duelau elitele intelectuale românești.
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
Ne-am întâlnit cu Ian Buruma, istoric olandez, un scriitor fascinant și echilibrat, o voce a toleranței și erudiției.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
