Viață&co
Un antropolog explică rolul religiei pe timp de criză
Raul Ștef
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Opera lui Paul Goma nu va avea parte de apoteoză, dar nici de uitare.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
Știi Monumentul Eroilor Sanitari? E pentru personalul medical care a murit în timpul gripei spaniole.
Ca să ne orientăm mai bine prin cantitățile uriașe de știri despre coronavirus, am făcut un scurt ghid cu informații verificate științific.
Aveți grijă ce scrieți pe Facebook, că vor veni extratereștrii și se vor uita la ce am postat în ultimele zile. Un nou episod dintr-un fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul Mihai Radu.
Criza noului coronavirus a venit în cel mai prost moment posibil. În ultimele zile, multe state au decretat stare de urgență, limitând drepturi fundamentale în numele luptei împotriva acestei pandemii.
Teoria conspirației e Netflixul săracului. Fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul și jurnalistul Mihai Radu.
Un psihiatru german îți explică de ce smartphone-ul nu te face mai deștept și de ce are nevoie un copil ca să nu ajungă dependent de tehnologie.
Am dat o fugă până la Slatina ca să încercăm halvița și braga de la prăvălia Atletul albanez și să vedem cum e viața culturală în orașul cu o populație de 70.000 de locuitori.
Mai multe sacoșe cu bani cărate la partid, o sinucidere și câțiva experți care au întors capul atunci când o cetate antică era mutilată sub ochii lor. Așa a început distrugerea Capidavei.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
Am vrut să văd dosarele de urmărire ale părinților mei. Rămăsesem ultimul mohican, n-aveam familie, știam de unde vin, dar voiam să știu și de unde cred alții că mă trag.
Câteva dintre ideile și poveștile din presa de știință & societate de săptămâna asta, care ne-au pus pe gânduri.
Unele dintre cele mai relevante povești din știință & societatea pe care le-am descoperit în ultima săptămână.
12 artiști și jurnaliști vorbesc despre eșecurile, regretele și speranțele lor la sfârșit de an.
Descoperă fotografiile lui Dobrivoie Kerpenisan din zilele Revoluției, așa cum le-a trăit el în comuna sa natală, Sânpetru Mare.
Muzeul Național de Istorie a României din București stă aproape închis de 17 ani și e personajul tăcut dintr-o poveste despre oameni care se ceartă și-apoi abia se mai salută pe holurile instituției în care lucrează.
Presa are deja încetățenit obiceiul de a delânge periodic că „românii nu consumă cultură.” Dar dacă am privi și altfel, pentru a scăpa de false lamentări?
După dezvăluirile despre abuzurile la care un coregraf își supunea elevele, un filosof dezbate mecanismele politice și sociale de control al corpului.
O expoziție despre istorie, arhitectură și cea mai mare rană de pe corpul Bucureștiului amintește de cel mai celebru cartier dispărut al orașului.
Antropologul Vintilă Mihăilescu analizează sistemele de sănătate din România și Franța, pe care le-a cunoscut îndreaproape în calitate de „bolnav” și „pacient”.
Filosofia nu s-a limitat niciodată doar la argumentație rațională, ci implică și imaginația, emoțiile, sensibilitatea artistică, impulsurile religioase – natura noastră de ființe complicate.
