Lumea noastră / Oraș
Mașina ta omoară orașul
Vlad Odobescu
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Sau: „Ce căuta Michael Jackson la Piața Romană" / „De ce-a rămas pantera neagră la casă"
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
Am pus pe-o hartă manifestările cultural-artistice anunțate în diferite localități și am stat de vorbă și cu o parte dintre organizatori, ca să vedem de ce-s importante evenimentele de felul ăsta.
Minunata carte din 1988 a lui James Naremore, „Actoria în cinema”, proaspăt apărută în română la Editura Tact, este, pe subiectul său, cea mai bună carte din câte cunosc.
AI-ul a infestat, ca un virus globalist de ultimă generație, fix genul muzical care se leapădă de Satana tehnologiei, predică întoarcerea la rădăcini ca răspuns la perversiunea sexo-marxistă și strigă „Tradiții adevărate” din toți algoritmii.
Vasile Ernu, Mihai Duțescu, Iulia Popovici, Elena Vlădăreanu și Matei Martin ne-au explicat pas cu pas 5 rețete la care, în timp ce le editam, ne-a lăsat gura apă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Indiferent de caracterul controversat al Art Safari, el o ocazie unică să vedeți o expoziție necesară despre arta ultimelor decenii de dinainte de ’90.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
În toiul unui război, lucrurile care țin de frumusețe pot să pară triviale. Pentru ucrainencele care muncesc în industria cosmetică din București, însă, înfrumusețarea se transformă într-un limbaj al rezistenței, al muncii și-al lui „acasă”.
Cu ocazia Dragobetului, am invitat mai mulți bucătari & pasionați de gastronomie să contribuie cu câte o rețetă românească afrodiziacă.
O epopee despre nașterea unei culturi de maia și coptul unei pâini ca pe vremuri. Recomandată și ca antidot împotriva anxietății.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, am scormonit dincolo de rafturile cu bestselleturi, după „hidden gems”: cărți de care ne-am îndrăgostit iremediabil, dar despre care credem că sunt prea puțin cunoscute.
Un psihiatru german îți explică de ce smartphone-ul nu te face mai deștept și de ce are nevoie un copil ca să nu ajungă dependent de tehnologie.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Poezia este linia fină care trasează drumul între trei adolescenți pasionați de traducerea lumii în cuvinte. Ce este literatura dacă nu întâlnirea dintre întrebările mele și întrebările tale?
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
Am încercat să vedem aici care este stadiul acestei reforme acolo unde ea a început, ce se poate face, ce blocaje sunt și cum pot fi ele depășite.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
