Arte vizuale / Experiment
„Dulceața ta e slăbiciunea mea”
Delia Marinescu
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
În plină pandemie, Primăria Capitalei votează pe repede înainte proiecte imobiliare care prevăd demolarea unor fabrici vechi și înlocuirea lor cu rezidențiale și hipermarketuri. Care este istoria acestor locuri?
Regizori și producători de film povestesc cum i-a afectat izolarea și explică de ce vor Stare de Urgență Culturală.
Citește un fragment din „Elogiul mersului”, o carte care ne explică cum mersul ne poate face mai fericiți și mai sănătoși.
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am explorat cel mai recent album al reginei disco Róisín Murphy și ne-a plăcut.
Un tur ghidat prin viața unui creator care a știut să concilieze paradoxurile cu grație, punând totul în slujba cinemaului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„I Care a Lot”, noul thriller de pe Netflix, ne pune în față niște eroi în care nimeni nici măcar nu mai picură efortul de-a ne face să credem.
Citește un fragment din „Nadia și Securitatea”, de Stejărel Olaru, care-ți povestește evadarea la limită a gimnastei, în 1989
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Un tur virtual prin expoziția „expoziția „I feel something, don’t know what” de la Timișoara, care explorează teme precum ecologia, mitologia, tehnologia și sistemul antropocentric epuizat.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă aventurile cam lipsesc din „Acul de aur și ochii Glorianei”, Radu Paraschivescu încearcă să-și condimenteze romanțul prin câteva scene mai piperate.
După 25 de ani de luptă cu zombii, seria Resident Evil îşi îmbogăţeşte galeria de monstruozităţi cu vampiri şi vârcolaci. Ce loc mai bun pentru a plasa acţiunea, dacă nu România?
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Cum se uită la muzică unul dintre cei mai neconvenționali violoniști.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
Baldur’s Gate III e un joc (aproape) fără cusur, până-n momentele finale, când totul se destramă. Se dezmembrează. Se nimicește. Se atomizează.
Poezia este linia fină care trasează drumul între trei adolescenți pasionați de traducerea lumii în cuvinte. Ce este literatura dacă nu întâlnirea dintre întrebările mele și întrebările tale?
Ultimele zile ale Festivalului George Enescu au fost cu spectacole impresionante muzical, dacă nu vizual, cu extraordinarele pianiste Martha Argerich și Yuja Wang și cu bucuria evenimentelor ce te scoat din cotidian.
Citește un fragment din „Livada de peri”, un roman despre copilărie, reziliență și prietenie.
În primul episod al seriei „Schimbări climatice” îi întrebăm pe puținii pescari rămași în Jurilovca, o localitate din Delta Dunării, cum le schimbă natura viața și munca.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Citește în avanpremieră un fragment din „Portret de familie”, un roman descris ca: „Micile Domnișoare, dar cu baschet.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
