Lumea noastră / Mediu
Câtă nevoie are România de agricultură organică?
Michael Bird, Diego Ravier
Am făcut un tur al startup-urilor organice pentru a afla în ce măsură se potrivește acest tip de agricultură fermelor mici din România.
Am făcut un tur al startup-urilor organice pentru a afla în ce măsură se potrivește acest tip de agricultură fermelor mici din România.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Poate o fermă regenerativă să aibă succes în România?
★★★★★☆☆☆☆☆
O epopee care m-a dus la trei filme și apoi prin purgatoriul unui mall muribund, la o serie de sketchuri lipite cu super glue care se cheamă „Haita de acțiune”.
★★★★★☆☆☆☆☆
O comedie horror de categorie B reușește să amuze și să surprindă, în ciuda problemelor de ritm și structură. Mai important, însă, e simplul fapt că există.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Scriitoarea Lavinia Braniște descoperă într-un dialog cu artista Floriama Cândea cum se îmbină arta cu chimia.
Despre scurta, dar fulminanta carieră a formației punk/thrash-metal & rap The Fire Kiss, din satul Telciu, județul Bisrița-Năsăud.
Un bilanț făcut de Elena Vlădăreanu, fondatoarea Premiilor „Sofia Nădejde”, înainte de a cincea gală a literaturii contemporane scrisă de femei.
În care se întâlnesc munca solitară și adesea lipsită de feedback a scriitoarei Lavinia Braniște cu cea, în multe feluri opusă, a muzicianului Eduard Gabia.
Deschidem seria „Scriitori și animale” cu o confesiune a Ralucăi Nagy despre o viețuitoare bizară care i-a bântuit primul lockdown la Saigon.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
Ce-ar mai avea de zis Marin Preda azi, 5 august 2022, la 100 de ani de la nașterea lui? Scriitorul Bogdan Răileanu, autorul abia apărutei biografii romanțate „Preda. Adevărul ca o pradă”, l-a convocat la un dialog imaginar.
„Auzi, dom Preda, hai să te îmbraci că avem treabă, spuse Păunescu. În două ore Ceaușescu are întâlnire cu scriitorii.”
Fă cunoștință cu tinerii care dau o mână de ajutor atât refugiaților ucraineni, dar și autorităților din Republica Moldova.
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
În loc să așteptăm ca inovația tehnologică să ne izbăvească de inegalități sociale și de dezastrul climatic, trebuie să avem grijă de infrastructurile existente și de muncitorii invizibili care le țin în viață.
Despre granițele și punțile de legătură în Europa de Sud-Est, despre tezaurele naturale și omenești care așteaptă sa fie descoperite: un interviu cu Kapka Kassabova, autoarea cărții Frontiera.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Rusia lui Putin este azi un front de luptă împotriva cuvintelor purtătoare de gândire și opinie, de „esență de om”.
Cu ce argumente, cum și de unde ar putea Rusia să lanseze un atac asupra țării vecine?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.