Viață&co / Corp
„La antrenament eram dom' profesor, la facultate eram cel cu bătaia”
Alex Dincovici
Un antropolog povestește experiența lui cu artele marțiale.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Un antropolog povestește experiența lui cu artele marțiale.
Mai avem 5 zile în care ne putem spune părerea despre viitorul și neutralitatea internetului în Europa.
Cronică: „iZombie”, serial cu poftă de creier umor foarte negru și o punkeriță zombie. Plus: o istorie personală cu filme de gen.
Cronică: „Incendii”, spectacolul cu care Bulandra a încheiat stagiunea, te ia cu el pe frontul din Liban.
Citiți în avanpremieră un fragment din „Autobiografia lui Charles Chaplin”: picioare de broască, ghicitoarea din San Francisco și Grasul din Salt Lake City.
Cronică: mii de samples și întorsături aiuritoare de frază în cel mai nou album Avalanches.
Despre pitching prietenos la Pustnik, sau cum și-au vândut 8 scenariști și regizori filmele către 5 producători, la un program de rezidență pe scenaristică pe-o gură de rai.
Corpul a devenit, la propriu, obiectul sacralizat al unui cult de piață, cu „templele” și „ritualurile” sale, cu „sacerdoți” și „drept credincioși”.
Dacă nu-ți poți stăpâni cheful de ducă, te așteaptă artă de stradă la Tulcea și Sigur Ros la Electric Castle.
„Ieșirea din timp” e un jurnal remarcabil, în același timp deprimant și senin.
Mergeți „La adăpostul unor plante invazive”, unde tablourile lui Dumitru Gorzo lasă instinctele să-și aleagă singure culorile.
O poveste cu David Sedaris, eseist cu best-sellere despre râs și vulnerabilitate, autor la The New Yorker și Esquire.
O viziune fugară undeva, pe la minutul 39: primul cuplu de lesbiene care apare vreodată într-un film Disney.
Am măsurat cum curge timpul pe repede înainte într-un eseu video despre orașul pe care iubim să-l urâm.
Pe modelul noului val din cinema-ul românesc, minimalismul pieselor de la unteatru cultivă esenţele şi dărâmă ipocriziile.
Doamna primar Firea a promis dezbatere pentru noul regulament al culturii în spațiul public. Dacă nu suntem vigilenți, ne trezim îngrădiți.
Iain Smith e un scoțian simpatic și bonom, care are în spate o carieră uriașă de producător de film.
Ochiul străinului, predispus să vadă prospețime și insolit acolo unde tu vezi băltire și prăpăd, s-a strecurat deja prin mai multe colțuri ale României.
De ce are nevoie filmul românesc ca să existe și dincolo de „Noul Val?”
Șansele de supraviețuire a literaturii române sunt în primul rând poezia și poeții.
Scurt ghid de supraviețuire pentru un miez de vară în oraș.
Mi-am luat la întrebări 10 colegi de liceu, ca să aflu: noi, ăștia de 30 și-un pic de ani, ce generație suntem? Cum a trecut timpul peste noi? De ce-am plecat (sau nu) din România? Ce visam și ce-am ajuns?
Doi filosofi și un critic de artă au mers împreună la o expoziție inspirată de „Exercițiile de stil” ale unui autor-cameleon.
Sorbituri, plescăieli, muşcături, respiraţii accelerate, piele strălucind a diamante reci, carne frământată, sete.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.