Arte / SF
Ce miracol, ce minune. Vremuri SF & reflecții non-lineare
Claudiu Popescu, Ionuț Sociu
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
Sfârșitul lui ianuarie înseamnă așa: tururi ghidate și căi ferate, etnografii, lucrări video & ornitologie.
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Spencer” pătrunde în cele mai faimoase culise îmbâcsite din lume – aparținând Casei Regale Britanice –, dar lasă la intrare vulgaritatea privirilor goale ale cohortelor de paparazzi.
Dintr-o mulțime de spectacole cu teme actuale, unele inconfortabile, cu discursuri complexe și formate performative inovatoare, am ales 7 care pot fi urmărite pe scenele europene, online sau chiar în România.
Dacă ieși vineri seară la o plimbare pe Calea Victoriei din București, oprește-te la numărul 56, în fața Grand Hotel Continental.
Ce au Gorecki și Portishead în comun? Găsești răspunsul în această cronică muzicală.
Deși 2021 fusese declarat „anul internațional al păcii și încrederii”, pentru mulți a fost opusul.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Cum arată dependența de benzodiazepine, prin ochii unei tinere căreia medicii i-au tot scris rețete?
În săptămâna dinaintea celei mai deprimante zile din an ne liniștim cu un recital de pian, continuăm cu un tur ghidat printr-o expoziție, apoi un eveniment online despre vulnerabilitatea orașului.
Pentru început de săptămână, am ales 10 poeme ale unor autori/autoare care au debutat în 2021 și care au concurat pentru Premiul „Mihai Eminescu” -OPUS PRIMUM.
Ne-am gândit să sărbătorim cultura românească într-un fel simplu: am întrebat 11 artiști, scriitori, regizori și manageri culturali cum le-a mers în ultimul an.
Sunt mamă singură, am doi copii și am trecut în acești ani prin setul clasic de experiențe al unui părinte în pandemie, cu școli închise și redeschise de atâtea ori și în atâtea formule, încât le-am pierdut șirul.
Citește a doua parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
În dezbaterile europene, două subiecte au fost printre cele mai importante: relația teatrului cu mediul digital și denunțarea abuzurilor în relațiile de muncă din artele performative.
De la Baia Mare până-n Constanța, cu soare, păduri și urși, am rugat 10 fotografi să ne arate cum văd iarna.
A fost nevoie să treacă foarte mulți ani de la Trăsniți în NATO sau Vacanța Mare ca să apară o primă replică solidă la umorul grobian care transpiră şi astăzi în divertismentul de la noi.
În cea de-a doua săptămână din an, evenimentele culturale încep în forță.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
Am fost educați de societate să nu ne vedem rasa, ci să o construim pe baza discriminării altora.
Citește câteva fragmente din „Cartea orașelor”, o antologie ce cuprinde 16 texte despre tot atâtea orașe din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există escrocherie mai stridentă, în ierarhiile cinemaului din toate timpurile, decât propulsarea lui Paolo Sorrentino la rang de mare „autor”?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.