Există un loc în care oamenii se adună o dată pe an, se așază pe niște bănci de lemn într-o poieniță, și-i ascultă cântând live în fața lor pe unii dintre cei mai buni muzicieni de jazz din lume.
Ne-am regrupat pentru o săptămână cu documentare antropologice și istorice, teatru rom, festivaluri care îmbină arta și tehnologia, show-uri de storytelling și improvizație.
Am întocmit o trecere în revistă a principalelor colecții de literatură tradusă din România, într-o ordine aleatorie.
Am aruncat un ochi peste cele 11 poeme selectate în antologia de poeme Super și am ales 3 care ne-au făcut țăndări.
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Fight Club 2” duce mai departe povestea originară (reluând-o din punctul în care o lăsase romanul, nu filmul – finalurile erau diferite).
Expoziții, poezie tânără, cinema cehesc, muzică electronică & o serie de scurtmetraje europene - cam așa arată meniul pentru mijlocul lui noiembrie.
Am stat de vorbă cu cei care au organizat „Khetane”, un festival care a celebrat cultura romă și a vorbit despre justiție socială, organizat în cel mai mare ghetou din Europa.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru este veriga lipsă dintre literatura feministă contemporană din România și poezia mai senzorială și mai cosmopolită a poeților ce au debutat după 2010.
Cum arată azi cel mai vechi festival de colinde din țară și cum găsești echilibrul între brandul unei zone și realitatea ei.
Expoziția „Țara de foc” explorează istorii marginalizate, excluse din mediul academic și din discursurile oficiale, dar esențiale pentru cum ne înțelegem istoria și prezentul.
Când vorbim despre seria „Adolescence”, poate că îngrijorător nu e atât subiectul său, ci faptul că am ajuns să avem nevoie de o recomandare a algoritmului Netflix ca să discutăm despre el.
Noii Cititori ne spun ce au învățat din doi ani de scris cronici de carte pentru copii.
Cum comparăm ce citim (uneori random) ca să extragem o imagine de ansamblu despre lume? Cine are acces la producția de literatură? Ce tip de discursuri capătă vizibilitate? Și, mai ales, de ce ar trebui ca aceste chestionări cu iz academic să fie de interes pentru publicul de carte de la noi și de aiurea?
Am stat de vorbă cu Rareș Moldovan, omul care a realizat noua traducere a romanului „Ulise”, capodopera lui James Joyce, publicată de Editura Polirom.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
★★★★★☆☆☆☆☆
Textul unui englez despre un schizofrenic și medicii lui, pus în scenă în context local cu o pacientă de etnie romă, creează un spectacol cam lung și repetitiv, dar cu un univers sonor mișto.
Cartea Ioanei Moldovan „împărtășește momentele de efort, de străduință, dar și de izbândă din timpul pregătirii militarilor români și al participării acestora la Jocurile Invictus 2017.”
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
La un secol după apariția romanului „Ulise”, Editura Polirom lansează o nouă traducere a capodoperei lui James Joyce, semnată de Rareș Moldovan.
Artiști: Anca Enache, Alexandra Brînzac, Toma Ștefănescu, Teodor Buruiană Curatoare: Gabriela Moldovan
Frig, dom'le, frig. Dar dacă am ieșit 90 000 de oameni în toată țara, sigur o să mai nimerim și pe la niște evenimente culturale săptămâna asta.
Dacă ești în fața ecranului, dar ai vrea să fii în altă parte, avem evadarea perfectă: trei poeme din „Glitch”, noul volum al lui Vlad Moldovan.
★★★★★☆☆☆☆☆
În volumul „Beatitudine (eseu politic)”, e ca într-un SF hardcore: e nevoie de un timp de acomodare pentru a începe să distingi un contur familiar.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
