Carte / Distopie
Ultimii cai din stepă. Un roman distopic despre supraviețuirea speciei umane
Scena9
Citiți un fragment din „Ultimii cai din stepă”, un roman norvegian care abordează tema largă a schimbărilor climatice.
Citiți un fragment din „Ultimii cai din stepă”, un roman norvegian care abordează tema largă a schimbărilor climatice.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Jonathan Franzen vizitează meleagurile româneşti, la Iaşi şi-n Bucureşti. Mihai Iovănel ni-l prezintă de la A la Z pe unul dintre cei mai mari scriitori americani contemporani.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Citiți un fragment din volumul de proză scurtă „O istorie a lumii în 10 și 1/2 capitole”, al lui Julian Barnes, despre efectele Cernobîlului asupra renilor, văzute prin ochii unei adolescente.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
Am dat o fugă până la Ciocanu, un sat de la poalele Pietrei Craiului, unde frații-scriitori Matei și Filip Florian vin să lucreze în pace la cărțile lor. Echipa n-ar fi fost completă fără fotograful și alpinistul Mircea Struțeanu, cel mai tânăr frate din acest trio.
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
Un scriitor filmează Brazilia lui.
Estimările sugerează între 12 şi 18 luni pentru un vaccin anti-COVID-19. Dar din moment ce s-au anunţat deja primele administrări de vaccin experimental la câțiva voluntari, de ce durează atât?
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Dacă, de fapt, democrația e subțiată pe la cusături și poate plesni oricând, oriunde?
Îți recomandăm 5 filme din competiția BIEFF, festivalul care umblă prin cotloanele cele mai creative ale filmului contemporan.
În cele trei zile petrecute printre dacofili și dacologi, am aflat că romanizarea n-a existat, că Eminescu era un mare fan Dacia și că Academia Română ne ascunde istoria și ne-am întâlnit cu noul ministru al Culturii.
Un biolog român spune povestea unei expediții organizate în 1991 de către Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în arhipelagul indonezian.
Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre starea pentru scris, despre copilărie, despre rădăcini.
După zece ani petrecuți într-un sat din Germania, scriitorul Ionuț Chiva scrie despre cum s-a întors la Bucureștiul copilăriei, dar care în continuare nu-i spune nimic.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
Ne așteaptă o nouă săptămână în care ne petrecem timpul liber responsabil.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.