★★★★★☆☆☆☆☆
„Ordinea de zi”, romanul pentru care Éric Vuillard a primit în 2017 Premiul Goncourt, reface în câteva scene puternice felul în care nazismul a pus stăpânire pe Europa.
De vorbă cu un antropolog spaniol despre cum români care au format enclave în Spania, despre rețelele sociale ale migranților și primele generații de copii români născuți în Spania.
Citește un interviu cu Kamila Shamsie, scriitoare invitată la FILIT 2018 și una dintre cele mai importante voci din literatura britanică contemporană.
În jurul nostru vedem atâta mizerie, că pare aproape imposibil ca cineva să mai creadă, azi, că „frumuseţea va salva lumea”. Mai mult, ce înțelegem prin „frumos” s-a schimbat mult.
În aproape un secol de viață, Alexandra Zahariadi, fost medic pediatru, a învățat ce înseamnă ca istoria să dea buzna peste tine.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, 6 adulți au citit 10 cărți minunate pentru copii, sub pretextul că ar căuta cadouri de Crăciun.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva note despre noul film al lui Lars von Trier, care, dacă nu m-ar fi enervat, m-ar fi plictisit teribil.
Afostodată.net e un site cu povești audio pentru copii, inclusiv pentru cei cu deficiențe de auz. Care-i povestea lui, ne spune una dintre co-fondatoare.
Gata, s-a produs în sfârșit Marea Dezghețare. Săptămâna asta avem proiecții-eveniment, pledoarii pentru lectură, un manifest feminist, o expoziție cu arbori bătrâni și muuulte altele.
Anul ăsta e mai greu ca oricând să dai în bobi, pentru că nu cunoști preferințele și strategia juriului. Pe scurt, va da premiile pe bune și, mai ales, îl va premia pe Corneliu Porumboiu?
Am stat de vorbă cu una dintre cele mai importante scriitoare din Rusia, despre frică, istorie, adevăr și Internet.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Mașinării ca mine”, de Ian McEwan, explorează o istorie alternativă. Ce s-ar fi întâmplat dacă întemeietorul informaticii, Alan Turing, n-ar fi murit? Cum ar fi arătat inteligența artificială în anii 08?
În cea mai nouă librărie a Bucureștiului, am stat de vorbă cu cei doi oameni care povestesc Europa de Est pe înțelesul întregului continent.
O selecție de filme despre lumea noastră cea de toate zilele, de văzut săptămâna asta la cel mai important festival de film documentar din România.
O activistă de mediu care și-a pierdut familia într-un super-taifun vorbește despre prețul schimbărilor climatice.
În anii '90, mulți oameni influenți au prezis un internet liber, descentralizat, care va distruge monopolurile. S-au înșelat.
Am făcut o listă de resurse de filme bune și rare, numai bune să ne facem fiecare câte un festival de apartament.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Am vrut să vedem cum arată locurile noastre cele mai iubite de la Marea Neagră anul acesta, așa că am dat o tură pe litoral, în perioada autoizolării.
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Prima carte pentru copii despre istoria romilor e în lucru.
Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
