Istorie / Pogrom
O istorie a violenței de lângă noi. Lecție despre pogrom
Sorina Vazelina, Vlad Pașca
În timpul Pogromului de la București, legionarii au ucis 125 de evrei, au jefuit peste 1.200 de clădiri și au ars în întregime două sinagogi.
În timpul Pogromului de la București, legionarii au ucis 125 de evrei, au jefuit peste 1.200 de clădiri și au ars în întregime două sinagogi.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, ne-am făcut temele, să vedem cât de subțire e linia dintre lumea noastră de acum și distopiile imaginate în literatură.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
Ce fel de istorie a României tipărește Primăria București pentru elevi? Am aruncat un ochi critic peste cărțile tipărite pe bani publici în proiectul „Centenarul Marii Uniri Explicat Tinerilor”.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Zilele noastre mărunte” de Cezar Amariei rămâne un volum decent pentru un debut, dar cu un pic de muncă suplimentară ar fi putut fi mai mult.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Se simte în aer o primă undă de primăvară, așa că dăm buzna la concerte, expoziții, proiecții de film și dezbateri. #haicuvara
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
Nina Cassian a fost un personaj fascinant și imperfect. Pentru a-i omagia imperfecțiunea fascinantă, las acest alfabet incomplet.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
În fostul oraș minier Anina, 18 tineri au fotografiat, documentat, filmat și desenat, ca să redescopere viața locului.
Asociații cu caracter religios, a căror strategie s-a bazat mult timp pe opoziția față introducerea educației sexuale în școli, au devenit în ultimii ani mult mai active în a-și promova propriile programe.
Am vorbit cu 20 de elevi dintre cei adunați la Festivalul de book-trailere Boovie, ca să aflu ce cărți din literatura română nu le plac și de ce.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
Andrei Becheru a documentat lumea atelierelor meșteșugărești din București.
Eminescu a avut parte de o posteritate agitată: a fost înhămat la căruța tuturor ideologiilor care au traversat România și a fost abuzat de diverși cetățeni care l-au transformat în simbol.
În cea mai nouă librărie a Bucureștiului, am stat de vorbă cu cei doi oameni care povestesc Europa de Est pe înțelesul întregului continent.
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Am stat de vorbă cu o absolventă de teatru și profesorul ei, pentru a afla cât de greu e astăzi să faci din actorie o meserie.
După ce la începutul anului arătam că „Medalia Nobel pentru filologie” acordată lui Eugen Simion e un fals, academicianul spune că va merge toamna aceasta la ceremonia de premiere.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
