Carte / Crăciun
Crăciunul în 7 romane contemporane
Mihnea Bâlici
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
În al doilea episod al seriei despre Pavel Coruț, scriitor prolific și contraspion, aflăm cine sunt bubulii și care sunt „interesele mari la mijloc” care vor să destabilizeze și astăzi România.
Trei artiste din România, într-o expoziție unde se întâlnesc linia, punctul și geometria euclidiană.
Citește un fragment din „Fiica măcelarului”, romanul lui Yaniv Iczkovits.
Un scurt ghid în viața lui Victor Brauner, artist evreu de origine română, fost comunist, ex-dadaist, suprarealist, autor al unei „arte degenerate” (în viziunea naziștilor).
O discuție cu Daniel Kientzy, un titan al saxofonului și un prieten de nădejde al muzicii contemporane românești.
Criticul Mihai Iovănel pune pe listă multă ficțiune tradusă, un strop de ficțiune română, bogăție în nonficțiune și, nu în ultimul rând, doi Mari Bărbați.
Citește un fragment din volumul lui Gideon Rachman, care se uită la liderii autoritari ajunși pe scena politică contemporană.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Americanii - 2. Drumul
Ultimele zile ale Festivalului George Enescu au fost cu spectacole impresionante muzical, dacă nu vizual, cu extraordinarele pianiste Martha Argerich și Yuja Wang și cu bucuria evenimentelor ce te scoat din cotidian.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Un video-reportaj la Arboretumul Simeria, cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România și printre cele mai bogate zece locuri din Europa în ceea ce privește biodiversitatea.
★★★★★☆☆☆☆☆
Premiera din debutul noului festival de la Teatrul Excelsior X-FEST, Două ore cu pauză marchează revenirea Gianinei Cărbunariu după mulți ani într-un teatru bucureștean.
Recent, Electrecord a lansat, după 27 de ani, un nou disc pe vinil. Am stat de vorbă cu etnomuzicologul Florin Iordan, membru fondator al formației Trei Parale, grup care semnează acest dublu LP, despre acesta și despre ce înseamnă să apară faimosul logo pe noul album al grupului muzical din București.
O carte despre celebrul pianist român, Radu Lupu, îi celebrează viața și opera la mai bine de un an după moartea sa.
În ultimul episod al docu-seriei „Și animalele?”, faceți cunoștință cu „Pisicarul”, un administrator de bloc dintr-o comunitate de bucureșteni, care împarte cu respect curtea blocului cu o comunitate de pisici.
În episodul nou din seria „Și animalele?”, îl cunoaștem pe Radu Moț, unul dintre experții care au reușit să oprească excavarea unui deal care asigură legătura naturală dintre lanțurile munților Apuseni cu cei Meridionali și care urma să fie ras pentru a face loc unei autostrăzi. Drumul construit azi este un exemplu model de a concepe infrastructura necesară oamenilor, ținând cont și de nevoile animalelor.
Animale sălbatice lovite de mașini, intoxicate cu alicele de plumb din puștile vânătorilor, dislocate din mediul lor de proiecte imobiliare intruzive, maltratate, hăituite de câini abandonați sau atacate de pisicile celor mutați prin habitate care ar trebui ocrotite, toate ajung la echipa de medici veterinari de la „Visul Luanei”. Mihai Dragolea a documentat timp de jumătate de an munca lor.
Primul episod din seria „Și animalele?” este o întâlnire cu un sătean din Bărăgan. Cuculac se chinuie să-și hrănească vaca de care depind și el și familia sa, după ce seceta din ultimul an i-a distrus toată iarba de pe izlaz.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
