Educație / Tehnologie
Școala din sat unde răspunzi pe tabletă
Ionuț Dulămiță, Vlad Bâscă
Am fost într-o comună din Călărași unde un învățător pasionat de tehnologie folosește slide-ul în loc de cretă, ghidat de un ONG bucureștean.
Reporter & pictor. Stă în Drumul Taberei.
Am fost într-o comună din Călărași unde un învățător pasionat de tehnologie folosește slide-ul în loc de cretă, ghidat de un ONG bucureștean.
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
Am vorbit cu câțiva dintre oamenii care au pus pe picioare cea mai mare mișcare civică din România post-’90.
Luna asta o să tot scriem despre oraş, despre probleme şi transformările lui.
Vânători de fildeş de mamut în Siberia, un culegător de miere sacră din Nepal sau un mexican care locuieşte în deşert după ce l-a dezamăgit omenirea.
Tatiana Niculescu Bran, autoarea unor cărţi despre cazul Tanacu sau Zelea Codreanu, şi-a propus să răspundă în cea mai nouă dintre ele la întrebarea: cine este Arsenie Boca?
Se anunță o vară plină de muzică live excelentă: de la concertul istoric al lui Nick Cave, la unele dintre cele mai bune nume din jazzul lui 2018. De la București și salina Târgu Ocna, în creierii munților.
Pe 9 iunie, am fost la un protest al extremei drepte și un marș pentru drepturile LGBT, la un miting politic împotriva „statului paralel” și la o piesă de teatru cu proțap pe bani publici.
Am fost acasă la poeta Elena Vlădăreanu şi la regizorul Robert Bălan ca să aflu cum lucrează împreună.
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
Codul Fiscal a fost modificat din nou luna trecută. Iată ce înseamnă asta pentru lucrătorii din sectorul independent.
Maxim Pozdorovkin vorbeşte despre documentarul său „Our New President” - o frescă suprarealistă & tulburătoare despre jocul Kremlinului cu minţile oamenilor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Episodul doi din serialul iubirii: dragoste și efuziuni erotice în presa comunistă.
Am rugat poete&poeți să intre în pielea unui șofer de autobuz, ca-n „Paterson” al lui Jarmusch, să oprească la prima și să scrie un poem.
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un spectacol de teatru participativ, care se joacă la Centrul de Teatru Educațional Replika, îi pune pe părinți & copii față-n față cu sexul și intimitatea.
În anul 166 de după nașterea lui Caragiale, i-am citit două scrisori despre țepe pe drepturi de autor și plata cronicilor în icre și măsline.
150 de liceeni din București s-au dus cu profii lor să vadă un film despre lupta bolnavilor de SIDA în Franța anilor ’90 şi să vorbească despre educaţie sexuală.
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.