Personaje / Ca Noi
Doamna Lazăr. Episodul 5 din seria „Ca noi”
Mihai Gavril Dragolea
Aflată aproape de final, doamna Lazăr se gândește la natură. Ea își urmează cursul indiferent de istorie.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Aflată aproape de final, doamna Lazăr se gândește la natură. Ea își urmează cursul indiferent de istorie.
Fotbalul se pregătește să ia tot mai mult forma unei dezbateri asupra imaginilor, întreruptă ici-colo de faze de joc cu rol de exemplu. Cunoștințele de desen, anatomie și fizică sunt un bonus.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
Și-a cumpărat un cal care îl ajută la treabă, s-a căsătorit, a făcut un copil. Povestește despre el cu ușurință, ca și cum n-ar fi mare lucru. Cele mai importante amintiri și le-a tatuat pe piele.
Singură, dar înconjurată de animalele de care are grijă, doamna Rodica spune că alege izolarea. Oamenii și politica au dezamăgit-o.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Un scurt portret al unui bărbat împăcat cu singurătatea, care își dorește să rămână în amintirea oamenilor ca un om bun.
„Ca Noi” este o serie de scurte documentare-portret regizate de Mihai Gavril Dragolea despre ce le e drag unor oameni cărora viața nu le-a dat multe, dar care au reușit.
O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Un portret al directoarei centrului pentru ucraineni din Brașov Katya și al muncii ei sisifice, de a asigura refugiaților tot ce le trebuie - în mod special educație pentru copiii lor.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
Am stat de vorbă cu Rareș Moldovan, omul care a realizat noua traducere a romanului „Ulise”, capodopera lui James Joyce, publicată de Editura Polirom.
Regizorul Jean-Marie Straub s-a stins din viață, parcă simbolic, la doar două luni după Jean-Luc Godard (pe 20 noiembrie), trăgând cortina peste o extraordinară (și probabil irepetabilă) aventură politică a cinemaului.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Un fragment din „Învingătorii”, cel mai nou roman al lui Fredrik Backman.
După trei ani, Gaudeamus se întoarce (și, odată cu el, recomandările de carte făcute de Mihai Iovănel).
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru este veriga lipsă dintre literatura feministă contemporană din România și poezia mai senzorială și mai cosmopolită a poeților ce au debutat după 2010.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Oameni. De vânzare" e despre vânzarea populației germane din România în timpul regimului comunist.
Cine sunt cei care le predau copiilor ucraineni aflați în refugiu la Brașov? O jurnalistă și fostă voluntară a centrului CATTIA a stat de vorbă cu oamenii care s-au transformat în profesori pentru copiii comunității lor.
„Centaur”, albumul lui Petre Ștefan despre o generație de adolescenți care își doresc altceva de la viață.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană merge în teritoriile proaspăt recuperate de armata Ucrainei, ca să ne arate ce au făcut rușii în zonele pe care le-au ocupat.
Un cuplu ucrainian-belorus pornește în cautarea unui loc sigur.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.