
Știință / Creier
Cum ai dormit?
Oana Barbonie, Vlad Odobescu
Ne petrecem o treime din viață fără să știm de noi și fără să înțelegem prea clar cum facem asta.
Ne petrecem o treime din viață fără să știm de noi și fără să înțelegem prea clar cum facem asta.
Un biolog român spune povestea unei expediții organizate în 1991 de către Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în arhipelagul indonezian.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
Episodul doi din serialul iubirii: dragoste și efuziuni erotice în presa comunistă.
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Rețete și ingrediente prin care televiziunile țin publicul departe de problemele lui, îl îndoctrinează și-l alienează.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Cel mai sigur mod de a ajunge, cu toţii, o apă şi-un pământ este să ne credem, fiecare în parte, nu doar unici, dar şi speciali – indiferent ce am face.
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
Câtă libertate de exprimare avem pe marile platforme de socializare? Cum facem să ne luptăm cu hate speech și fake news? Câtă cenzură impun algoritmii Facebook, Twitter și YouTube?
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Am comparat tiparele din filme și seriale post-apocaliptice cu cele ale știrilor din media mainstream românești.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Meditațiile împăratului roman Marcus Aurelius sunt instrumentul perfect de self-help pentru cei care nu cred în self-help.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
Am urmărit, timp de trei luni, cum se propagă hate speech-ul pe reţelele sociale şi am făcut un profiling al instigatorilor la ură.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Spoiler: România nu a fost niciodată grânarul Europei, iar perioada comunistă a construit mai mult decât cea interbelică. Plus multe alte mituri naționale demontate de antropolog.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
Am fost la un concert Remember Cenaclul Flacăra în județul Covasna și am vorbit cu fiul lui Adrian Păunescu despre naționalism.
Într-o vreme care refuză bibliografiile obligatorii, trecem cu vederea că mare parte din felul în care europenii înţeleg azi lumea se datorează textelor scrise de filosofii Greciei antice.