Recomandări / Timp Liber
Chestii de făcut: săptămâna 23-29 aprilie
Scena9
Terase însorite, un nou sezon de expoziții la MNAC, jazz în Control, dezbateri despre cum poți construi o comunitate, performance multimedia despre depresie și multe altele.
Terase însorite, un nou sezon de expoziții la MNAC, jazz în Control, dezbateri despre cum poți construi o comunitate, performance multimedia despre depresie și multe altele.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva repere de bază pentru arta lui Decebal Scriba, unul dintre cei mai intenși creatori din România anilor '70-'80. Îi puteți vedea 20 de lucrări la Galeria Anca Poterașu din București.
Un grup de artiști și muzicieni din România și India au scurtcircuitat liniștea din Perla Moldovei, la rezidența In Context.
Am fost la 6 dintre cele mai importante instituții publice de cultură din România, să vedem cât de accesibile sunt pentru cei care, la fel ca mine, se deplasează în scaun rulant.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
O listă care arată cât de bogată e literatura în benzi desenate: de la titluri clasice (chiar și-un Premiu Pulitzer), la experimente nou-nouțe, de la suprarealism, la ficțiune pe teme dureroase.
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Caragiale, scris de Bogdan-Alexandru Stănescu.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui George Enescu, scris de Dan Coman.
Un interviu cu artiștii Mircea Nicolae și Szilárd Miklós despre cum scot la lumină o parte mai puțin cunoscută din creația și ideile lui Mattis Teutsch, artist de avangardă născut în Transilvania.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
★★★★★☆☆☆☆☆
O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
Anul ăsta la Street Delivery, trei grafferi au creat un mural uriaș, care răstoarnă expresia neaoșă „Pe-afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”.
Artista Marina Abramović a vorbit la festivalul multidisciplinar Unfinished despre dragoste, muncă și încredere.
Aprilie începe în forță cu idei & arte pe toate fronturile, de la cursuri de filosofie până la evenimente și discuții despre rețele, sculptură și fotografie.
Ultimele zile ale Festivalului George Enescu au fost cu spectacole impresionante muzical, dacă nu vizual, cu extraordinarele pianiste Martha Argerich și Yuja Wang și cu bucuria evenimentelor ce te scoat din cotidian.
Pe sfârșit de an, două filme de acțiune redefinesc termenul de „imitație” în feluri total diferite.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Expoziția principală a celei de-a cincea ediții a Bienalei timișorene de arhitectură e unul din marile evenimente ale toamnei. Și nu e (doar) o expoziție de arhitectură (deși curatoarea e arhitectă).
Citește un fragment dintr-un volum colectiv despre cei mai buni prieteni ai oamenilor: câinii.
Guvernanții scumpesc cărțile vara asta, ca să ajute la scăderea deficitului bugetar. Dar ce efecte poate avea creșterea TVA-ului la cărți asupra cititorilor, editurilor și librăriilor, într-o țară în care deja se citește puțin?
În numele eficienței. Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului, care veghează asupra memoriei culturale a României, și să-l transforme într-un departament. Ce se pierde dacă acest lucru se va întâmpla? Și cine va mai garanta, într-un sistem centralizat, independența științifică a deciziilor legate de patrimoniu?
Pentru mine, Cluj-Napoca a însemnat cândva mai mult decât Untold, raiul IT-iștilor și prețuri absurde la chirii. E locul în care am crescut și care mi-a modelat personalitatea, cel în care m-am pierdut și m-am regăsit. Totodată, e și locul care a devenit un memento zilnic despre cât de fragile sunt spațiile care ne definesc.
Pe Calea Victoriei, la numerele 33-35, se deschide o poartă către anii ‘90.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.