Recent, Electrecord a lansat, după 27 de ani, un nou disc pe vinil. Am stat de vorbă cu etnomuzicologul Florin Iordan, membru fondator al formației Trei Parale, grup care semnează acest dublu LP, despre acesta și despre ce înseamnă să apară faimosul logo pe noul album al grupului muzical din București.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Din care aflăm cum de a ajuns colosul administrativ să domine Bucureștiul și descoperim, puțin câte puțin, cine a fost „mărunta femeie bătăioasă din Transilvania” care a condus proiectul.
Emil Străinu este general în rezervă, autor prolific de cărți conspiraționiste, specialist în OZN-uri și inventator. Am fost la Casa de Cultură din Urziceni, unde și-a lansat o carte despre resetarea planetară, și am plonjat într-un thriller cu iz de Geo Saizescu & frații Coen. Conține: fenomene paranormale, arme secrete & dispozitive minune, plagiate.
Un interviu cu Thorsten Gubatz, un „meloman, clarinetist și compozitor” care cu ajutorul canalului său de YouTube face ca muzica clasică românească contemporană să fie ascultată.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
În cele două volume cu „Povești din Bellu”, Cristiana Trică explică legende însăilate în jurul mormintelor și scoate la lumină altele, care se adâncesc în dramele și poveștile de familie ale celor care au scris cândva istoria României.
Criticul Mihai Iovănel se întoarce cu o generoasă listă de recomandări – noi apariții care merită, de la târgul de carte bucureștean care anunță începutul verii.
În luna august Rezidența9 a devenit acasă pentru cinci artiste din afara capitalei. Pe 26 august, ele își vor prezenta cercetările, obiectele, interviurile și lucrările dezvoltate în această lună.
O antropologă spune povestea scufundării insulei Ada Kaleh pentru a face loc hidrocentralei Porțile de Fier I. Iese la lumină memoria lui loc care refuză să dispară.
De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?
"Sieranevada", filmul lui Cristi Puiu elogiat la Cannes, a fost filmat în apartamentul unui bătrân care murise de curând.
Am încercat să aflu ce se întâmplă în creier când ne uităm la o pictură. Așa am aflat că artiștii ar fi primii neurocercetători.
Am testat câteva aplicații care împrietenesc muzeele cu vizitatorii din era smartphone.
17 (șaptesprezece!) de trecut în agenda de caniculă: de la teatru documentar și proiecții caritabile la world music, afro-jazz, fact-checking, limonadă, donații și petreceri prin palate vechi.
Scurt ghid de supraviețuire pentru un miez de vară în oraș.
Pe modelul noului val din cinema-ul românesc, minimalismul pieselor de la unteatru cultivă esenţele şi dărâmă ipocriziile.
Unteatru împlinește 6 ani. Asta-i povestea lui.
Îl știți pe Alexandru Potocean? E unul dintre cei mai apreciați tineri actori români. Ne-am întâlnit cu el la bere și i-am scris povestea.
Despre Hușul copilăriei mele, cel de azi și alte planete incluse în expoziția Shrinking Cities in Romania de la MNAC.
Zilele 1 și 2 de Ideo Ideis: copiii nu dorm, adulții se joacă - și e foarte, foarte cald.
Am fost la prima expoziție colectivă de artă contemporană pe tema Holocaustului din România.
Zilele 3 și 4 la Ideo Ideis: timpul se mișcă ciudat, apare oboseala, vin ploile și povestește Adrian Ghenie.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
