Arte / Animale
Animale domestice și eventual comestibile
Fernando Diaconu, Mihai Duțescu
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
În ultimul episod din seria „Scriitori și animale” avem pisici, hamsteri, arici și păianjeni.
Al cincilea episod din seria „Scriitori și animale” e despre nutrii, animale deopotriva reale și fantastice, imaginate de Ilinca Mănescu.
„Vacile sunt fragilitate greoaie, cred că asta mă atinge cel mai mult la ele”, scrie Ruxandra Novac, în al doilea episod al seriei „Scriitori și animale”.
În al patrulea episod din seria „Scriitori și animale”, Augustin Cupșa spune povestea dulce a unei broaște muzicale.
Maria Orban aduce iepuri, cai și leoparzi, în cel de al șaselea text din seria „Scriitori și animale”.
Deschidem seria „Scriitori și animale” cu o confesiune a Ralucăi Nagy despre o viețuitoare bizară care i-a bântuit primul lockdown la Saigon.
Frica lui Remus Boldea de lilieci se transformă în admirație și autodescoperire în cel de al treilea episod din seria „Scriitori și animale”.
De vorbă cu Lana Bastašić, o tânără scriitoare născută în fosta Iugoslavie, recent tradusă în România, despre politica din literatură, războaie și poezie.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
Uniunea Scriitorilor din România se apropie de alegeri. Meciul dintre Nicolae Manolescu, actualul președinte, și principalul contracandidat, Dan Lungu, n-a fost prea fair play până în prezent.
Voi la ce cărți reveniți? Am invitat mai mulți scriitori/ & scriitoare să vorbească despre ce înseamnă pentru ei/ele actul (re)citirii.
Am vorbit cu mai mulți activiști, scriitori, profesori, antropologi și artiști care trăiesc în SUA despre cum au trăit ei protestele din ultima vreme..
Împreună cu prietenii de la Cărturești, ne-am imaginat ce cărți i-ar ajuta pe elevi să se împrietenească iremediabil cu literatura română.
Am stat de vorbă la FILIT 2019 cu Ahmed Saadawi, unul dintre cei mai importanți scriitori din Irak, autorul best-seller-ului „Frankenstein în Bagdad”.
M-am dus la Iași ca să iau pulsul scenei literare din România și m-am întors cu bagajul plin: poezii inedite, 4 romane bune și un muzeu posibil, memorabil.
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
O proză scurtă despre oameni și reproducere, într-o societate distopică, dar care seamănă prea mult cu cea în care deja trăim.
Am invitat zece scriitori să ne spună cum arată o zi obișnuită din viața lor și ce relație au cu timpul. Descoperirile le-am transformat într-un infografic.
Românii citesc cel mai puțin din Europa. Am vrut să aflu de ce și am ajuns în biblioteci și librării de provincie, într-o scară de bloc din Drobeta, un sat sărac din Sibiu și o școală de cartier din București.
Am vorbit cu Tatiana Țîbuleac despre starea pentru scris, despre copilărie, despre rădăcini.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
Dacă, de fapt, democrația e subțiată pe la cusături și poate plesni oricând, oriunde?
Îți recomandăm 5 filme din competiția BIEFF, festivalul care umblă prin cotloanele cele mai creative ale filmului contemporan.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.