Emil Străinu este general în rezervă, autor prolific de cărți conspiraționiste, specialist în OZN-uri și inventator. Am fost la Casa de Cultură din Urziceni, unde și-a lansat o carte despre resetarea planetară, și am plonjat într-un thriller cu iz de Geo Saizescu & frații Coen. Conține: fenomene paranormale, arme secrete & dispozitive minune, plagiate.
Pe scriitoarea Valentina Șcerbani am cunoscut-o în urmă cu câteva zile la FILIT Chișinău, festival de literatură și traducere aflat la a doua ediție în capitala Republicii Moldova.
Nobelul pentru literatură câștigat de Han Kang joia trecută a fost o surpriză pentru toată lumea. Criticul literar Mihai Iovănel trece în revistă cele trei cărți traduse în română din literatura ei.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Prima ediție tipărită creată în pandemia de COVID-19, în care am vorbit despre fricile, speranțele, întrebările, științele și artele cu care ne pregăteam de viitor în acel moment incert.
Citește un fragment din cel mai nou roman a lui Bogdan-Alexandru Stănescu, care încheie trilogia memoriei și a familiei începută cu „Copilăria lui Kaspar Hauser” și continuată cu „Abraxas”.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
„Rezistența și încăpățânarea au rost doar dacă nu suntem singuri”, ne spune ediția de majorat a festivalului de film documentar și drepturi ale omului One World Romania. Am ales 14 filme din programul ediției, care să ne ajute să fim mai mult împreună.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai recent (spectacol de) Radu Afrim, Teatro Lúcido la Malul Infinitului, de la Teatrul de Stat Constanța, este una dintre creațiile extrem de picturale ale artistului.
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
„Generația canibală” reușește să recupereze viața de zi cu zi a anilor '90, dar nimic altceva.
Un avocat român își caută fiul pierdut, o cercetătoare afgană vrea să rescrie istoria. Vezi cum se întrepătrund aceste călătorii în noul roman al lui Florin Chirculescu, „Orfanii”.
Poetul german Durs Grünbein se hotărăște să vorbească despre fascism când ar fi putut să vorbească despre poezie. Și bine face.
Citește un fragment din cartea „Aicea-i și raiul, și iadul”, ca să afli cum a ajuns o femeie romă din Moldova la facultate în State, în ciuda discriminării și a rasismului cu care s-a confruntat.
Am fost în Siria, la nici două luni după căderea regimului lui Bashar al-Assad, ca să aflăm ce speranțe au pentru viitor muzicienii acestei țări eliberate după 50 de ani de dictatură.
Ce se întâmplă când trăiești o viață întreagă fără să știi că alții își pot imagina lucruri în detaliu – culori, chipuri, scene? Cum citești, desenezi, pictezi sau scrii când știi că ai afantazie?
Închiderea librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara este simptomatică pentru întregul sector cultural românesc, unde librăriile dispar, bibliotecile se închid, cifrele care arată că citim cel mai puțin din Europa rămân constante, iar TVA-ul pentru cărți tocmai a devenit cel mai mare din UE.
Într-o zi, copiii au început să-și piardă picioarele. În jur de zece copii pe zi. Acest fenomen a avut loc în Palestina. Ok, destul, nu vreau să mă gândesc la asta. În lume există și alte probleme.
★★★★★☆☆☆☆☆
Acum douăzeci de ani, filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, în regia lui Cristi Puiu, schimba definitiv fața cinemaului românesc. Astăzi, acesta se pregătește de un turneu omagial prin sălile noastre, prilej să îi admirăm, de la adăpostul timpului, căutările obsesive de pionierat.
„Meridian”, cartea de interviuri dintre cineastul Andrei Ujică și jurnalista Claudia Nedelcu Duca, a apărut recent la Editura Trei. Din paginile ei se desprinde un spirit boem și ațâțător, neaoș și cosmopolit totodată, care ne poartă printr-o biografie de superstar.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
