★★★★★☆☆☆☆☆
Fantoma lui Maiakovski recită dintr-o barcă, un norișor malefic mișună printr-un castel, un regizor e transformat în ogar. Doamnelor și domnilor, Julian Radlmaier.
Spoiler: România nu a fost niciodată grânarul Europei, iar perioada comunistă a construit mai mult decât cea interbelică. Plus multe alte mituri naționale demontate de antropolog.
Meditațiile împăratului roman Marcus Aurelius sunt instrumentul perfect de self-help pentru cei care nu cred în self-help.
Fotograful Petruț Călinescu și jurnalista Ioana Călinescu documentează viața la periferia capitalei, în noile ansambluri rezidențiale și vechile stâne, printre campioni columbofili și morminte ale animalelor de companie.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe albumul Freedom's Goblin, muzicianul american Ty Segall reinterpretează și reîncarcă stiluri care păreau muzeificate. De la rock psihedelic, garage rock, pop, punk, până la soul și funk și disco.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, vorbește despre motivele demisiei sale din CNATDCU și despre prioritățile sistemului de educație.
Dacă vă hotărâți să vă luați multe straturi de haine și să ieșiți din casă zilele astea, vă dăm și noi câteva sugestii de locuri în care să vă adăpostiți.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
Un meniu cald cu evenimente culturale pentru ultimele zile de frig.
Vineri începe One World, unul dintre cele mai importante festivaluri de film documentar din România. Pentru început, îți recomandăm 7 filme din program.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
★★★★★☆☆☆☆☆
„La Soledad” e un film politic despre criza economică din Venezuela, care deschide și posibilitățile unui discurs despre memorie și limitele timpului.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Ca în fiecare săptămână, jupuim afișele vechi cu evenimente de pe panoul de mai jos și lipim unele noi, lucioase.
Vine, vine primăvara (de data asta, pe bune)! E Săptămâna Mare dinainte de Paștele ortodox, dar noi tot pe-afară stăm.
În care aflăm care au fost primele consecințe ale crizei austro-ungare pentru românii din Bucovina, Transilvania și Banat.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Citiți un fragment din volumul finalist la Pulitzer, care reconstituie una dintre cele mai mari tragedii de pe Muntele Everest.
Din care aflăm de ce România Mare a ajuns să includă o Bucovină mai mare, poate, decât era cazul.
Un ghid pe repede înainte prin programul Rokolectiv, cel mai curajos și longeviv festival de muzică electronică și arte vizuale din România, care începe mâine la București.
Din care aflăm despre gâlceava românilor ardeleni și bănățeni cu guvernul maghiar în zilele târzii de toamnă ale anului 1918.
Am împlinit 50 ani de la protestele studențești din Mai 1968. Cum mai vorbim despre ele? Mubi propune două filme: „Mourir à trente ans” (r. Roman Goupil, 1982) și „No Intenso Agora” (r. João Moreira Salles, 2017).
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
