Istorie / Centenar
VIDEO Marea Unire pe șleau 1.1. Unirea a fost făcută (și) cu arma în mână
Vlad Pașca
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Despre implicarea femeilor în Marea Unire din 1918 în limitele impuse de o cultură politică rezervată bărbaților.
Zilele astea explorăm Bucureștiul atât pe orizontală, printr-un tur cultural pe bicicletă, cât și pe verticală, printr-o expoziție despre ruinele orașului vechi.
Citiți în premieră trei povești ilustrate ale unora dintre femeile din România care au pus umărul la o lume mai bună.
O fotografă pornește într-o căutare identitară alături de o tânără din Marea Britanie, adoptată acum mulți ani de la Craiova.
Am făcut un platouaș cu cinci soiuri noi de poezie apărute online în ultimii ani - toate mai mult sau mai puțin ludice, actuale și pline de prilejuri de revelații.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
Hai că ne-a trecut mahmureala după Marele Centenar, acum ne putem întoarce la treburile noastre.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cea mai nouă statuie din București, un general Berthelot de peste trei metri, a costat 400.000 de euro, bani publici.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Iarna e în toi, dar nu sperie pe noi temperaturile sub zero cât să nu dăm iama prin evenimente
Am vrut să ilustrăm 9 poziții din Kama Sutra cu pasaje din literatura română, dar ar fi ieșit prea porno.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
★★★★★☆☆☆☆☆
Unul dintre evenimentele Sezonului România-Franţa 2019, „Déracinés / Rupți din rădăcini” este un spectacol care explorează fenomenul migraţiei în Europa de Vest.
Am scotocit în listele de noutăți care se lansează la târgul de carte și știm pe ce titluri vrem să ne cheltuim banii.
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
Despre serialul HBO „Chernobyl”, filtrat prin Muzeul Cernobîlului și mărturiile supraviețuitorilor.
În cea mai nouă librărie a Bucureștiului, am stat de vorbă cu cei doi oameni care povestesc Europa de Est pe înțelesul întregului continent.
Ai rămas anul ăsta fără bilet la Enescu? Nu-i nimic. Dacă ai un telefon smart prin preajmă, ai un loc la festival rezervat la tine pe canapea.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
