Viață&co / Despărțiri
Lucrurile pe care le luăm cu noi, lucrurile pe care le lăsăm în urmă
Alina Marinescu, Irina Dumitrescu
În loc de o mare ruptură, ne fărâmițăm treptat, lăsând câte puțin din noi peste tot pe unde trăim.
În loc de o mare ruptură, ne fărâmițăm treptat, lăsând câte puțin din noi peste tot pe unde trăim.
Am făcut o selecție cu cele mai interesante evenimente culturale de săptămâna asta: expoziții foto, muzică electronică, dezbateri, festivaluri și un film nou românesc.
Personajul pe care Greta Thunberg îl reprezintă, acela al copilului salvator, se integrează într-o bogată tradiție literară. Am ales câteva exemple.
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
„Uneori suntem singurii martori”, spune Rukmini Callimachi. „Dacă noi ca jurnaliști nu aduce o mărturie despre aceste evenimente îngrozitoare, este ca și cum ele nu ar fi întâmplat niciodată.”
Mâine începe o ediție extraordinară a târgului de carte Gaudeamus, așa că am jucat, ca la Pronosport, șapte combinații.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
Singuri sau organizați, mai mulți români s-au gândit să-i ajute pe cei vârstnici, bolnavi și singuri în timpul pandemiei de COVID-19.
Ca să ne orientăm mai bine prin cantitățile uriașe de știri despre coronavirus, am făcut un scurt ghid cu informații verificate științific.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
Ca să te joci online cu alții, în autoizolare, nu doar că nu trebuie să ieși din casă, dar nici măcar nu e musai să pui un tricou pe tine.
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
În satele și cătunele din Apuseni, viața merge liberă mai departe și-n miez de pandemie.
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
Câteva dintre poveștile și ideile care ne-au pus pe gânduri în ultima vreme.
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.