În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Nu avem altă soluție decât să vorbim despre vremurile pe care le trăim, în care se înregistrează, cu adevărat, mișcări tectonice care ne pot schimba ireversibil viața. Spre deosebire de dezastrele naturale, cele politice pot fi prevenite dacă vorbim despre ele.
Jumătate din populația adultă a globului este așteptată la urne în acest an, în peste 70 de țări, pentru a vota în alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale. Vorbim despre cel mai amplu efort electoral din istorie.
4B, o mișcare feministă radicală din Coreea de Sud, încearcă să remodeleze complet cultura patriarhală, prin refuzul oricărui tip de relații cu bărbații. Ce a determinat mii de femei să ia această decizie care le schimbă viața și ce consecințe are în societate?
Un scurtmetraj documentar despre luptele cetățenilor pentru a opri distrugerea unei părți semnificative din Parcul IOR, aflat în sectorul 3 al Bucureștiului. Miza celor care s-au adunat să apere parcul are însă bătaie mult mai lungă: codul urbanismului e supus constant presiunilor din partea dezvoltatorilor imobiliari, care vor reguli mai slabe, pentru a putea construi cu ușurință în spații verzi.
Într-o localitate mică din Bistrița-Năsăud, o mână de studenți la Teatru și de antropologi au găsit o formulă câștigătoare pentru a folosi responsabil patrimoniul construit în perioada austro-ungară. Un castel devine centru comunitar și adună în jurul lui o lume pierdută. Sau una pe cale să renască.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
Cei care au reușit să facă din Delta Văcărești un parc natural încearcă să mai ofere Bucureștiului o oază de verdeață protejată prin lege: Pajiștea Petricani, aflată în nordul Bucureștiului. Am făcut o expediție prin cele șase hectare care adăpostesc zeci de specii de plante și animale și care pot oferi o gură esențială de aer orașului, în condițiile în care temperaturile record devin norma.
Citește un fragment dintr-o carte despre pericolele schimbărilor climatice.
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
Ce se întâmplă cu bunurile confiscate de la traficanți și infractori și cum pot fi ele de ajutor comunității? O anchetă care explorează reutilizarea acestor bunuri în Spania, Italia și România, cu focus pe impact, provocări și posibile soluții.
Festivalul Național de Teatru 2024 (18-28 octombrie 2024) a fost extrem de bogat – multe spectacole, multe evenimente conexe, cu lecturi, concurs de dramaturgie, dezbateri, prezentări de carte și expoziții.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
O lectură critică a cărții „Religia woke”, în care Jean-François Braunstein ia în vizor teorii ale mișcărilor woke despre trei mari teritorii de luptă: genul, rasa și adevărul.
Expoziția „Museum of Real Estate Development”, care a avut loc între 3 august și 31 octombrie 2024 la tranzit.ro/iași, a fost un spațiu de reflecție asupra impactului speculei imobiliare și financiare asupra comunităților.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
În timpul penei de curent care a paralizat Peninsula Iberică, am văzut cum oamenii s-au descurcat. S-au găsit fără telefoane, au vorbit cu vecinii, au stat de vorbă cu cei pe care nu i-au văzut de mult timp. În piețe și alte spații comune au cântat, au dansat și au ascultat același radio.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
Partizan scoate album nou, după o lungă tăcere discografică. „Nori peste Sălăjan” amplifică sound-ul extraterestru al trupei legendare născute în haosul anilor 2000 și cimentează prietenia de-o viață dintre Artan și Suedezu, cele două inimi nebune ale formației. I-am însoțit pe Partizan la repetiții și prin cartierul unde s-au format, pentru o poveste despre muzică și prietenie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
