★★★★★☆☆☆☆☆
Film
Privește în jur de la înălțimea copilului
Victor Morozov
Există mai multe forțe destabilizante în „Petite maman”, dar cea a etichetei de „film mic” merită discutată de la început.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există mai multe forțe destabilizante în „Petite maman”, dar cea a etichetei de „film mic” merită discutată de la început.
Acest text conține decizii, acțiuni și amintiri; un prim capitol dintr-o cercetare fragmentară a programului Memoria Lumii/ Memory of the World (MoW), realizată în Franța și România.
Cum am trăit pe pielea mea privilegiul de a fi europeană și albă în Mexic.
Am pornit la drum prin satele de lângă frontieră ca să vedem ce zic localnicii despre criza ruso-ucraineană și pentru a-i cunoaște pe ucrainenii huțuli din partea muntoasă a Bucovinei.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Am pregătit o listă cu câteva idei despre cum să-ți personalizezi programul în ultima săptămână din februarie.
Acum 15 ani, un român pleca într-una dintre cele mai stranii, dificile și absurde călătorii din istoria navigației: traversarea Oceanului Arctic într-o barcă de șase metri lungime.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă Alexandru Monciu-Sudinski trăiește sau nu, nimeni nu poate spune sigur. Incertitudinea existenței sale face parte din recenta premieră de la Teatrul Odeon, Rebarbor, în regia lui Alexandru Dabija.
Fotograful Mikhail Kalarashan documentează viața unei mame singure, refugiată din estul Ucrainei.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am așteptat mult să văd „Malmkrog”, cel mai recent film al lui Cristi Puiu, dar nu la fel de mult pe cât am așteptat să se termine. E foarte lung.
Ne-am gândit că în purgatoriul ăsta ți-ar prinde bine niște recomandări de evenimente care să te țină ocupat până se mai limpezesc vremurile.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Il n’y aura plus de nuit”/„Nu va mai fi noapte”, de Eléonore Weber, reprezintă unul dintre cele mai puternice gesturi documentare pe care le-am putut descoperi în ultimii ani.
Comedianții ăștia sunt fie complet diferiți de generațiile anterioare, fie recontextualizează și reîmprospătează genul.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Băiatul Văduvă, spectacolul lui Eugen Jebeleanu de la Teatrelli, se suprapun mai multe teme — doliu și controlul suferinței, dragoste și dorință, relații toxice, identitate de gen.
În vara lui 2021, douăsprăzece artiste s-au întâlnit la București și au petrecut o vacanță locală. Șase luni mai târziu, o expoziție le readuce împreună, într-un dialog vizual despre ce a însemnat Staycation pentru ele.
Miza poeziei lui Florentin Popa a evoluat încet-încet dinspre catharsis, dinspre defulare, înspre împărtășire pur și simplu. E o formă de iubire asta și e foarte mișto.
Cum poate o traumă fizică și psihică să devină un instrument al performanței? Ne învață doi muzicieni.
Prezentarea arhivei fotografului clujean Sárdi Elemér e o formă de-a recupera identitățile unor oameni care au pierdut totul.
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
O săptămână care începe cu ploaie și care continuă cu poezie, Godard, operă, dezbateri și alte arhive.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Criticul Victor Morozov scrie despre două filme care rulează în cinematografe în această perioadă: „Miracol” (r. Bogdan George Apetri) și „Belle” (r. Mamoru Hosada).
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
