Am stat de vorbă cu criticul & cercetătorul Mihai Iovănel despre ce înseamnă să concepi o istorie a literaturii române contemporane, despre rolul și greutățile ei, despre subiectivitate și ideologie.
Poeme-protest, strigăte, iubire, despărțiri & familie, la a doua ediție a festivalului de arte queer Art200.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Katzelmacher. Dacă nu ar fi vorba despre iubire, regizorul Eugen Jebeleanu folosește un text din 1968 pentru a vorbi despre subiectul actual al exploatării în muncă.
După lansarea celor 10 episoade ale podcastului „Cel Mai Bun Film Prost” deschidem o discuție despre începuturi: cum te simți la primul fail dat sau la prima țeapă luată la job.
2021 a fost un an greu, iar artele spectacolului nu au făcut excepție nici la noi, nici în lume.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
În spectacolele lui Bogdan Theodor Olteanu, discursul despre capitalism, profit, exploatatori și exploatați este direct în fiecare spectacol, doar că el nu minimalizează narațiunea.
În București se taie ilegal copaci după niște tipare deja încetățenite. Care e miza tăierilor și cine sunt cei care încearcă să le oprească?
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Prețul aurului" este o epistolă performativă post-mortem în care fiul face un efort de a-și înțelege părintele acum, din perspectiva adultului.
Ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru, a XXXII-a a găzduit o mulțime de producții locale. Iată câteva care mi-au atras atenția.
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
O carte despre celebrul pianist român, Radu Lupu, îi celebrează viața și opera la mai bine de un an după moartea sa.
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Citește un fragment din volumul „Slujbe de mare rahat” al antropologului David Graeberși află dacă și munca ta e lipsită de sens.
Iată ce au făcut parlamentarii din mandatul 2020-2024 pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Un spectacol de teatru politic despre abuzurile din școală și muncă în domeniul artistic vorbește, de fapt, despre ce se poate întâmpla atunci când construim și trăim solidaritatea.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
„Horror Vacui” aduce pe scenă 505 de texte care explorează într-un performance maraton trauma abandonului infantil în România comunistă, unde peste un milion de copii au fost lăsați în grija statului.
Înainte de a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu artista ale cărei coregrafii sunt prezente în multe dintre spectacolele din festival.
Guvernanții scumpesc cărțile vara asta, ca să ajute la scăderea deficitului bugetar. Dar ce efecte poate avea creșterea TVA-ului la cărți asupra cititorilor, editurilor și librăriilor, într-o țară în care deja se citește puțin?
Despre filme horror, festivalul dedicat „Luna plină” de la Biertan și Jude, într-o vară înfiorătoare.
Spectacolul „Muzici și faze" nu are pretenția să redea cărțile lui Ovidiu Verdeș, nici măcar ca atmosferă, ci să arunce o privire din prezent către trecut, poate ca să reparăm ceva din fracturile generaționale.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
