În episodul 3 al seriei „Urmașii”, vorbim cu cei care conduc Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, cele mai importante organizații create de urmași ai legionarilor.
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
Găina cenușăreasă era, până ieri, Albania. Începând de aseară, i-a cedat locul pe cea mai joasă treaptă din coteț echipei lui Tata Puiu.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Cel mai activ autor de benzi desenate în România este un domn de 88 de ani pe nume Puiu Manu.
Ambivalența figurii doctorului, prinsă între erou și șpăgar/incompetent, nu e o invenție recentă.
A tăbărî înseamnă, în limba română, atât a se repezi, a da asaltul, cât și a cantona, adică a pune tabăra, a poposi.
În primul episod al seriei „Urmașii”, mergem la parastase, lansări de carte și conferințe cu teme legionare organizate în ultimii ani și îi cunoaștem pe câțiva dintre cei care duc mai departe moștenirea grupării extremiste.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva repere de bază pentru arta lui Decebal Scriba, unul dintre cei mai intenși creatori din România anilor '70-'80. Îi puteți vedea 20 de lucrări la Galeria Anca Poterașu din București.
O echipă de fotbal din divizia a opta aduce împreună de 13 ani români imigranți și englezi pro-Brexit.
Citește în avanpremieră un fragment din volumul „Fără instrucțiuni de folosire”, o serie de eseuri în care jurnalista Ioana Burtea explorează prin propriile povești teme precum abuzul, dragostea, munca sau prietenia.
Cronică: „Zaraza”, biografia romanțată a lui Cristian Vasile, tipul responsabil de hiturile „Bambina mea” și „Mă veți erta coniță”.
Sau: „Ce căuta Michael Jackson la Piața Romană" / „De ce-a rămas pantera neagră la casă"
Am adunat câțiva dintre oamenii NexTului pentru o ultimă tură de filme&amintiri. I-am rugat pe spectatori și pe organizatori să spună care e scurtmetrajul lor preferat din toți anii de festival.
Am stat de vorbă cu artista Arantxa Etcheverria, care a colaborat recent cu soțul ei, Corneliu Porumboiu, la ultimele filme regizate de acesta.
O discuție despre școală, teatru și film cu Conrad Mericoffer, actorul care joacă rolul principal în filmul „Câmp de maci”.
Baronul transilvănean Francz Nopcsa e cel mai interesant om de care n-ai auzit: descoperitor de dinozauri pitici, călător, etnograf, fotograf, spion, candidat la tronul Albaniei.
Cronica unui meci în care România lui Père Poulet a reușit să facă „o impresie plăcută”.
De ce are nevoie filmul românesc ca să existe și dincolo de „Noul Val?”
Am stat de vorbă cu o vegană din Oltenița, care mi-a explicat că nu toți veganii sunt niște fanatici care vor să-ți bage falafelul pe gât.
Pentru prima săptămână de vară, am pus laolaltă un program prin care să ne reobișnuim încet, încet cu bunele obiceiuri culturale de dinainte de pandemie.
Maria Orban aduce iepuri, cai și leoparzi, în cel de al șaselea text din seria „Scriitori și animale”.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
