Film / Experiment
5 scurtmetraje pe care să le vezi la Festivalul de Film Experimental
Scena9
Îți recomandăm 5 filme din competiția BIEFF, festivalul care umblă prin cotloanele cele mai creative ale filmului contemporan.
Îți recomandăm 5 filme din competiția BIEFF, festivalul care umblă prin cotloanele cele mai creative ale filmului contemporan.
În cele trei zile petrecute printre dacofili și dacologi, am aflat că romanizarea n-a existat, că Eminescu era un mare fan Dacia și că Academia Română ne ascunde istoria și ne-am întâlnit cu noul ministru al Culturii.
Un biolog român spune povestea unei expediții organizate în 1991 de către Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în arhipelagul indonezian.
După zece ani petrecuți într-un sat din Germania, scriitorul Ionuț Chiva scrie despre cum s-a întors la Bucureștiul copilăriei, dar care în continuare nu-i spune nimic.
Citește un fragment dintr-un roman biografic despre viața lui Brâncuși, scris de Moni Stănilă.
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
Ne așteaptă o nouă săptămână în care ne petrecem timpul liber responsabil.
„Nu-mi pot proteja fiica de viitor și nici măcar nu pot să îi promit o viață mai bună. Tot ce pot să fac este să o învăț să îi pese,” scrie Jonathan Safran Foer în ultima lui carte.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
L-am reîntâlnit pe Yury Kordonsky la Timișoara, unde a avut premieră la Teatrul German de Stat cu Dragonul de Evgheni Schwartz chiar în zilele în care armata rusă a atacat Odesa, orașul său natal.
Până pe 30 ianuarie puteți vizita „Wisdom in the Absence of Power Structures”, o expoziție curatoriată de Gia Țidorescu la Kunsthalle Bega din Timișoara, despre conexiunile din lumea artistică dintr-o nouă perspectivă.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Am discutat cu specialistul în etologie Carmen Strungaru despre rău, frumos și neîncredere.
Democrația este percepută ca un spațiu politic al oamenilor, dar realitatea este că trăim într-o comunitate mixtă, pe care o împărtășim cu animalele non-umane. Deciziile politice le afectează deopotrivă. Prin urmare, de ce nu am include animalele în comunitatea noastră politică? Filosofi contemporani au început să discute despre democrație inter-specii.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
Cum s-a schimbat atitudinea românilor față de câinii fără stăpân în ultimii 20 de ani.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Un fotograf documentează munca taxidermiștilor din România, unde meseria de a conserva animalele după moarte e foarte rar întâlnită.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.