Carte / Conflict
Sfânta Fecioară a ucigașilor plătiți
Fernando Vallejo
În loc să vă uitați la „Narcos”, citiți un fragment din romanul care ne transportă-n centrul capitalei Columbiei, în timpul lui Pablo Escobar.
În loc să vă uitați la „Narcos”, citiți un fragment din romanul care ne transportă-n centrul capitalei Columbiei, în timpul lui Pablo Escobar.
Cum a fost la prima ediție Showcase of Young Talent.
Am vrut să aflu ce e-n sufletul unuia dintre cei mai mari actori de teatru și cinema din România post-’90.
Te-ai așezat la birou și pur și simplu nu poți să scrii? Ai tips&tricks de la 7 scriitori ca să te apuci de treabă.
Joi seară, la cinema Băneasa, audiție pe întuneric, cel mai tare sistem de sunet, cel mai nou album al lui Electric Brother.
Idei de cadou: niște muzică tried&true, în cantități îndestulătoare, din partea unor inoxidabili.
Câteva mii de persoane au trăit pe străzile Bucureștiului cea mai friguroasă noapte din ultimul an.
„Rămâi acolo, Mișu. Ne ocupăm noi de ce ai de făcut azi”
Am aprins lumânări pentru hygge, am fost la atelierul de iubire personală și am testat 24 de rețete pentru fericire de pe net. CLICK AICI ca să afli dacă redactorii Scena9 au descoperit fericirea.
Am invitat 9 artiști români din domenii diferite să povestească despre problemele de care se lovesc cel mai des în munca lor.
Știi că a venit toamna când reîncepe avalanșa de evenimente culturale între care cu greu reușești să alegi. Noi am încercat: dezbateri, festivaluri de film, premiere la teatru și artiști tineri.
★★★★★☆☆☆☆☆
Două dintre filmele de la Festivalul Filmului Francez construiesc spații labirintice și butaforice care satirizează lumea modernă.
Citiți un fragment din „Ruta subterană” de Colson Whitehead, câștigătorul Pulitzer-ului pentru ficțiune în 2016, ce va fi lansat sâmbătă la Gaudeamus.
Fotograful Petruț Călinescu și jurnalista Ioana Călinescu documentează viața la periferia capitalei, în noile ansambluri rezidențiale și vechile stâne, printre campioni columbofili și morminte ale animalelor de companie.
Ne petrecem o treime din viață fără să știm de noi și fără să înțelegem prea clar cum facem asta.
Avanpremieră: un fragment cu un călugăr supărat pe Lumina de la Ierusalim și pasionat de condimente, din romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, de Bogdan Răileanu, Editura Humanitas, 2018.
Dacă a trecut Noaptea Muzeelor și-am dat gata și Art Safari nu înseamnă că Bucureștiul cultural se culcă pe-o ureche. Am strâns mai multe dovezi în acest sens.
Citiți un fragment din romanul fabulos în care George Saunders, premiat anul trecut cu Man Booker Prizer, imaginează o noapte în purgatoriu a fiului lui Abraham Lincoln.
Mamă singură și sudor, Elena Drăgan nu a avut timp de pasiuni. Până când s-a pensionat și a descoperit pescuitul.
Ei, acum că s-a terminat Campionatul Mondial de Fotbal să vă vedem. Cu ce ne distrăm săptămâna asta?
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
Un defunct cinema de provincie transformat în centru cultural încearcă să revitalizeze municipiul DADA, adică Moinești, județul Bacău.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
Sâmbătă, 25 august, acoperișul Palatului Episcopiei Greco-Catolice din Oradea a luat foc. Un turn s-a prăbușit în stradă, breaking news-ul s-a întins odată cu flăcările pe ecranele televizoarelor și-n live-urile de pe net.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.