Filosofie / Protest
Festivalul brutalității
Emilian Mihailov, Octav Ganea
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Timp de o lună, galeria Mobius din București a adus la New York expoziția de grup „Homo Deus”, pe care a prezentat-o într-un nou tip de galerie.
Continuăm seria de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație media. Hai să vorbim despre fakenews, copii!
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
„Cum stai așa: trestie îmbrăcată-n armură – / Nici de partea lui Marx, nici de-a lui Hayek –, / Îmi vine să te iau pe sus, să te purtăm pe brațe/ Ca pe-un luptător din oștirea Marelui Alexandru...”.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Spre deosebire de alte muzici pop românești, Carla’s oferă contextul. Ne spun povestea, din copilărie și până la maturitate. Și tocmai povestea asta face ca totul să se răsucească în noi. Să rămânem cu ei.
Laboratorul de educație și cultură media le arată profesorilor cum să-și învețe elevii ce e presa, care e rolul ei, cum să deosebească manipularea de informație și cum să fie cetățeni conștienți ai epocii internet.
Cosmin Popan, sociolog & biciclist, ne povestește puțin despre Bogotá: despre autobuze miraculoase, despre „primarul fericirii” sau graffiti-uri anti-imperialiste.
Citiți un capitol din cartea în care o antropoalogă din România plecată la Tokio descoperă, pe propria piele, cum și până unde pot merge diferențele dintre culturi.
De ce ne e rușine să facem poze de turiști?
În „Viața mea ca spioană”, cercetătoarea Katherine Verdery se descoperă pe sine prin ochii Securității românești, ca și cum ar fi „Omul dedublat” al lui Dostoievski.
Climă. Orez. Toaletă. Gecko. Autobuze. Durian. Fantome. Trotuar. GoJeck. Apă. Scriitorul Vasile Leac surprinde atmosfera celei mai mari țări musulmane din lume.
Răzvan Popovici, fondatorul SoNoRo Conac, ne duce în 15 clădiri de patrimoniu în care a răspândit muzică anul trecut.
Poate e doar o chestiune de noroc: am citit fiecare din cărțile lui exact atunci când aveam cea mai mare nevoie de ele.
Comic Con 2018 a fost probabil cel mai bun, inclusiv și divers eveniment de cultură geek la care am fost până acum în România.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
Avanpremieră: un fragment cu un călugăr supărat pe Lumina de la Ierusalim și pasionat de condimente, din romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, de Bogdan Răileanu, Editura Humanitas, 2018.
Șase studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, au lansat la începutul lunii aprilie un podcast care încearcă să demistifice științele sociale.
Am dat o tură prin emisiunile ezoterice din prime-time și-am ieșit de-acolo cu datorii karmice care se vor stinge abia după a noua mea reîncarnare.
În Perugia, un oraș din centrul Italiei, o gheretă de ziare a răsărit parcă de nicăieri ca să scuture lumea de praf.
Remus Țiplea fotografiază subiecte religioase de aproape șase ani. În toamna asta va publica o carte numită Dumnezeul Meu
Despre prezența României ca invitat de onoare la Târgul de carte din Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente ale pieței de carte din Europa.
Arcadie Rusu are 36 de ani și un vis: să aducă dansul contemporan mai aproape de oameni. El este unul dintre cei care au pus bazele Linotip, un centru coregrafic independent condus în totalitate de artiști.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.