Istorie / Femei
Dușmancele poporului
Venera Dimulescu
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Citește patru poeme din „20002020”, volumul proaspăt apărut al lui Constantin Vică, cunoscut, înainte de toate, ca cercetător în filosofia tehnologiei.
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul film al lui Constantin Popescu, Pororoca, este un studiu de personaj care urmărește degradarea fizică și psihică a unui bărbat după ce își pierde copilul într-un moment de neatenție.
Am stat de vorbă cu Bogdan Dumitrache (Boogie), despre cum e să-ți joci cel mai mare coșmar - adică despre rolul lui din „Pororoca” (2017, r. Constantin Popescu).
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
Ce spun numele cartierelor și străzilor despre istoria unei comunități urbane? Am făcut un scurt inventar cu și despre câteva dintre toponimele bucureștene.
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Un cercetător de origine română a publicat prima biografie în limba engleză a lui Tristan Tzara.
Am fost la Galeria Nicodim, la expoziția lui Teodor Graur, printre ruinele modernității.
Am intrat în lanurile de jurnalism obscur în limba română şi-am ieşit cu o recoltă bogată de nelinişte, rugându-mă la Dumnezeu şi la Trump să mă apere de Satana. Adică de Soroş.
Am participat la Campionatul Național de Quiz, ca să aflu cine mai are nevoie de concursuri de cultură generală în Epoca Google.
Despre momentele cele mai dificile pe care le-am trăit și lucrurile cu care încercăm încă să ne acomodăm.
Am fost în vizită la atelierul artistei Flavia Lugigan, una dintre vocile proaspete din pictura contemporană românească, în Cluj-Napoca.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.