În 2023, o lege care încerca să prevină separarea forțată a copiilor de familiile lor a fost ținta unei intense campanii de dezinformare orchestrată de politicieni populiști. La umbra discuțiilor aprinse din societate, campania a dat roade în rândul romilor, alimentând fricile și furiile unei comunități abandonate de legiuitorii țării.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Citește patru poeme din „20002020”, volumul proaspăt apărut al lui Constantin Vică, cunoscut, înainte de toate, ca cercetător în filosofia tehnologiei.
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul film al lui Constantin Popescu, Pororoca, este un studiu de personaj care urmărește degradarea fizică și psihică a unui bărbat după ce își pierde copilul într-un moment de neatenție.
Am stat de vorbă cu Bogdan Dumitrache (Boogie), despre cum e să-ți joci cel mai mare coșmar - adică despre rolul lui din „Pororoca” (2017, r. Constantin Popescu).
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
Ce spun numele cartierelor și străzilor despre istoria unei comunități urbane? Am făcut un scurt inventar cu și despre câteva dintre toponimele bucureștene.
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Pe măsură ce oamenii și bunurile migrează dintr-un loc în altul, la fel o fac și plantele, insectele și animalele. Unele dintre aceste specii supraviețuiesc călătoriei, se înmulțesc necontrolat și afectează profund noile ecosisteme, caz în care sunt considerate specii invazive. Am căutat soluții de coabitare în Italia și România.
Un cercetător de origine română a publicat prima biografie în limba engleză a lui Tristan Tzara.
Am fost la Galeria Nicodim, la expoziția lui Teodor Graur, printre ruinele modernității.
Am intrat în lanurile de jurnalism obscur în limba română şi-am ieşit cu o recoltă bogată de nelinişte, rugându-mă la Dumnezeu şi la Trump să mă apere de Satana. Adică de Soroş.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
