Il Cinema Ritrovato e mai puțin un eveniment și mai mult un templu imaginar. An de an la Bologna cinefili din întreaga lume fac din film un instrument de cunoaștere, un pretext de nostalgie, un fetiș. Odată intrat în hora asta, greu să mai privești istoria cinemaului fără să te năpădească o emoție puternică.
An de an, programul Il cinema ritrovato ia forma unui labirint în care fiecare căsuță ascunde descoperiri nebănuite.
În programul amețitor al celui mai important festival dedicat filmului de patrimoniu, și-au făcut loc două titluri despre box și wrestling. Dar nu cu pumnii și picioarele.
O retrospectivă ambițioasă, reunind copii rare în 35mm și noi restaurări în 4K, a trasat anul acesta la Bologna drumul sinuos către maturizarea artistică al genialului Serghei Parajanov.
Am vrut să aflăm ce ne mai spun azi filmele din Noul Val Francez – dar și să explorăm ce le-au spus criticilor de ieri.
Un top 10 al criticului Victor Morozov. Această listă e compusă numai din titluri care au fost distribuite în România și/sau pe Netflix.
Ce vedem la Les Films de Cannes? Body horror cu monștri tentaculari, filme de Pintilie, Reygadas, un trip pe LSD și ce vrăji a mai făcut Godard.
O conversație în 3 interlocutori și 3 limbi cu Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad despre Trado: o carte-dialog de poezie și eseu, despre traducere, trădare, scris și iubire.
În ultima sa misivă de la Cannes 2023, Flavia Dima, critic de film, ne aduce palmaresul ediției, dar poposește un pic și asupra noilor Scorsese, Victor Erice și Hong San-Soo.
Am urmărit câteva personaje din București, într-o mini-călătorie prin timpul personal.
Hai că-i chiar bine săptămâna asta, temperaturile nu urcă mult peste 30, e-o vară răcoroasă, în care creierul se topește doar de plăcere.
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
„Meridian”, cartea de interviuri dintre cineastul Andrei Ujică și jurnalista Claudia Nedelcu Duca, a apărut recent la Editura Trei. Din paginile ei se desprinde un spirit boem și ațâțător, neaoș și cosmopolit totodată, care ne poartă printr-o biografie de superstar.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Il n’y aura plus de nuit”/„Nu va mai fi noapte”, de Eléonore Weber, reprezintă unul dintre cele mai puternice gesturi documentare pe care le-am putut descoperi în ultimii ani.
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
În vremuri tulburi, cartea lui Costică Brădățan e un exercițiu limpede de recâștigare a încrederii, pornind de la exemplele unor gânditori care, de-a lungul timpului, au ales să moară pentru ideile în care credeau cu tărie.
Trilogia trupei Frilensăr e capabilă să îmbujoreze până şi pe cel mai posomorât spectator.
Unde-i gratis, nu-i glamour, unde nu-i glamour, totu-i degeaba.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
În Perugia, un oraș din centrul Italiei, o gheretă de ziare a răsărit parcă de nicăieri ca să scuture lumea de praf.
Citește un fragment din autobiografia fostei Prime Doamne a Americii, lansată concomitent în peste 28 de țări.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
Cinefili din toate colțurile țării, vine peste voi una dintre cele mai bune selecții de filme ale anului.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
