Copiilor cel mai mult le lipsește să-i asculte cineva în privința felului în care se simt și se văd în această lume, nu în alta. Un dialog în 5 între o adultă și 4 adolescenți, despre „copiii din ziua de azi”.
O tânără jurnalistă îi însoțește pe militarii ucraineni într-o tură la război, pe frontul de est, în Avdiivka, orașul pe care rușii se încăpățânează să-l cucerească de luni de zile.
La Oradea, interdicția oficială din partea Primăriei n-a reușit să oprească primul marș Pride din oraș. Doar l-a făcut mai îngust. Mai ocolit. Mai greu de găsit pe hartă.
O cercetătoare în științe politice și o actriță lucrează împreună la un spectacol despre genocidul din Bosnia, bazat pe o carte de poezii scrisă de cea dintâi. Apoi, își duc proiectul în locul de unde a emanat poezia – la Srebrenica, în Bosnia și Herzegovina, un oraș care tocmai a comemorat 30 de ani de la masacrarea a mii de musulmani de către sârbi din Republica Srpska.
Mi-am luat la întrebări 10 colegi de liceu, ca să aflu: noi, ăștia de 30 și-un pic de ani, ce generație suntem? Cum a trecut timpul peste noi? De ce-am plecat (sau nu) din România? Ce visam și ce-am ajuns?
Centrul Cultural Clujean a organizat ateliere prin care ofereau „prescripții culturale” împotriva epuizării. Concluzia: întâlnirile cu arta chiar sunt eficiente când suferi de burnout.
Un portret-colaj al cartierului Iris din Cluj-Napoca, realizat din fotografii și mărturiile oamenilor care trăiesc aici și l-au văzut transformându-se de-a lungul anilor.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Am stat câteva zile în Timișoara că să iau pulsul viitoarei Capitale Culturale Europene.
O artistă din Iași a locuit alături de trei familii de români stabilite în diferite orașe ale Europei de Vest. Și-a transformat documentarea într-o serie de trei cărți.
Am fost la Târgu Ocna și am vorbit cu o mână de adulți și copii care dau viață culturii în oraș.
De curând, pe Netflix a apărut întreaga filmografie a regizorului japonez Hayao Miyazaki.
Copiii-influenceri sunt un fenomen de proporții, inclusiv în online-ul românesc. Am vorbit cu vedete, vloggeri și experți ca să înțelegem cum e să fii mic și celebru pe internet.
Am încercat să vedem aici care este stadiul acestei reforme acolo unde ea a început, ce se poate face, ce blocaje sunt și cum pot fi ele depășite.
Documentarele selectate pentru ediția curentă a festivalului de film și drepturile omului reflectă tensiunea dintre individual și colectiv și vorbesc despre solidaritate și empatie, într-o lume în care crizele de tot felul se succed cu din ce în ce mai mare repeziciune.
Coregraful și dansatorul Mihai Mihalcea scrie despre intențiile, traseul și procesul din spatele celui mai nou spectacol al său, „Sweet spot (din mijlocul terorii)”. Un spectacol „despre noi, despre violența preaplinului pe care o resimțim”.
Unul din cei mai buni autori europeni de reportaje scrie lucid și empatic despre noile tradiții ale înmormântărilor.
Am fost în tabăra de artă contemporană Minitremu și mi-am făcut o idee cum îi pregătește școala românească pe viitorii artiști, dar mai ales cum ar trebui s-o facă.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
În plină pandemie, Primăria Capitalei votează pe repede înainte proiecte imobiliare care prevăd demolarea unor fabrici vechi și înlocuirea lor cu rezidențiale și hipermarketuri. Care este istoria acestor locuri?
Am vorbit cu partenerii Scena9 din proiectul „Oameni, nu cifre”, ca să înțelegem mai bine cum s-a născut ideea unei colaborări între activiști, cercetători și jurnaliști, de ce e important să documentăm poveștile oamenilor din spatele statisticilor și ce trebuie să știm când vorbim despre migrație.
În anul în care împlinim șase ani de când trăim în mașină, ne-am dus mamele pe rând într-o vacanță cu autorulota.
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
