Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
De vorbă cu scriitoarea Alina Purcaru despre splendoare, feminism și maternitate.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
Dăm o tură printre corpuri goale, așa cum și le-au imaginat 7 scriitori români.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
9 scriitori, regizori, actori, critici vorbesc despre hărțuirea colegelor lor femei în domeniile artistice din România.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
„Revista asta e un test,” scriam în 2018, când am lansat primul număr de Scena9 pe hârtie. Am invitat câteva zeci de jurnaliști, ilustratori, fotografi, designeri, scriitori, regizori să schițeze harta culturală a țării și a lumii din acel moment.
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie a fost creat în pandemie. Înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
Am săpat în arhive ca să aflu cum se vorbea despre droguri în presa românească interbelică, de la reportaje printre contrabandiști de stupefiante la sugestia că jurnaliștii ar trebui să încerce cocaina.
"Sieranevada", filmul lui Cristi Puiu elogiat la Cannes, a fost filmat în apartamentul unui bătrân care murise de curând.
O expoziție aduce la un loc lucrări făcute de diferiți artiști când au trecut pragul de 30 de ani.
Autorii unuia dintre cele două scurtmetraje românești prezente la festival vorbesc despre experiența de a fi selectați la debut.
Andrei Oișteanu face „harta” sexualității, la intersecția istoriei, religiei și literaturii. Citiți din carte, înainte să ajungă în librării.
Corpul a devenit, la propriu, obiectul sacralizat al unui cult de piață, cu „templele” și „ritualurile” sale, cu „sacerdoți” și „drept credincioși”.
O poveste cu David Sedaris, eseist cu best-sellere despre râs și vulnerabilitate, autor la The New Yorker și Esquire.
Cum e să îți petreci două luni citind cărți copiilor săraci din satele din România.
Fotograful Petruț Călinescu și jurnalista Ioana Hodoiu Călinescu documentează lumile de la periferia Bucureștiului, de la complexuri rezidențiale, la ciobanii nomazi.
Am stat de vorbă cu scriitorul Andrei Codrescu, despre poezie, internet, liniște și campania electorală din America.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
