O expoziție de la FABER, un centru cultural independent din Timișoara, aduce laolaltă designeri și ingineri și îi provoacă să creeze artă pornind de la economia locului.
Zece artiste și artiști tineri vorbesc despre miza lucrărilor pe care le vor expune la Diploma Show, dar și despre cele mai mari dificultăți pentru artiștii la început de drum în România lui 2023.
Ce instituție se ocupă de strategia României pentru un viitor mai prietenos cu oamenii și cu natura? Și ce face ca planurile să treacă de pe hârtie în realitate? Un material din arhiva Scena9.
Am deconstruit 7 mituri rasiste despre ce înseamnă să fii mamă romă în România.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
În jur de 100 de oameni s-au strâns la ArtHub Bucharest, ca să urmărească șapte scurtmetraje ce ilustrau diferite experiențe sau momente de istorie palestiniană, iar apoi să vorbească despre ce înseamnă identitatea aceasta azi, cum arată solidaritatea de la depărtare și care e rolul culturii.
2023 a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai buni ani în materie de seriale, așa că a venit momentul unui scurt bilanț.
Timp de două săptămâni m-am întâlnit cu unii dintre artiștii mei islandezi preferați, pentru a înțelege din ce-i compus sufletul locului și cum se naște pofta de viață din întuneric.
Spectacolele din acest an au fost un pic mai aproape de frământările momentului, nu doar politice și sociale, ci și etice și estetice.
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
Mare parte din proiectele din România au în spatele lor echipe de femei. Fundația9 nu este o excepție.
Cum arată azi cel mai vechi festival de colinde din țară și cum găsești echilibrul între brandul unei zone și realitatea ei.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rața este un încântător spectacol al creșterii, identității și maturizării, al dificultății de a fi femeie și al găsirii sinelui.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
În care Bucureștiul este iremediabil mutilat de proiectul megaloman al lui Nicolae Ceaușescu și o întreagă țară suferă. Casa Poporului se înalță, iar arhitecta sa șefă, Anca Petrescu, ni se dezvăluie, cu rele și cu bune.
În care navigăm apele tulburi ale tranziției alături de arhitecta șefă a Palatului Parlamentului, Anca Petrescu, și moștenirea ei. Ajungem în prezent și ne întrebăm o dată în plus: „(Încă) avem o Casă, cum procedăm?”
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
În pregătirea expoziției A.F.R.O.N.T, am trecut cu o parte din curatori prin definițiile lor personale asupra a ce înseamnă Hip Hop, primele momente pe care și le amintesc din copilărie și botezul lor în Hip Hop.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
100 de ani de la nașterea compozitorului Luigi Nono și o întâlnire muzicală inedită la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
