Carte / Literatură
Doamna Hayat
Scena9
Citește un fragment din romanul lui Ahmet Altan, o poveste despre dragoste și o metaforă a unei țări care nu se mai recunoaște.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Citește un fragment din romanul lui Ahmet Altan, o poveste despre dragoste și o metaforă a unei țări care nu se mai recunoaște.
★★★★★☆☆☆☆☆
Socotelile testamentare ale lui Clint Eastwood lasă loc, în „Juror #2” (disponibil pe Max), unei dileme morale clasice din care a dispărut orice urmă de sfătoșenie.
Citește un fragment din noul roman a lui Cătălin Dorian Florescu, care spune povestea Foișorului de Foc.
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
Noii Cititori vorbesc despre pandemie, Holodomor și amintiri despre regimuri totalitare.
Anul 2025 a început cu „Nosferatu” de Robert Eggers, o dihanie de imagini mișcătoare care concretizează o idee mare și fixă: să urle cât mai tare. Cinematografic vorbind, vestea bună pentru lunile următoare e că după catastrofa asta nu se poate merge decât în sus.
Știm prea puține despre asiaticii care muncesc în România. În ultimele luni, am participat la petreceri underground și concerte organizate de srilankezi pentru afla mai mult din povestea lor în România.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
Cronica unui spectacol fascinant despre oglinzi.
Citește un fragment din volumul lui Siddhartha Mukherjee, câștigător al Premiului Pulitzer.
Cinci albume noi și bune, de la Tyler, the Creator, o egipteană preocupată de istoria represiunilor din Orient , irlandezul Senan Magee și folkistul Father John Misty, plus o compilație menită să atragă atenția asupra discriminării minorităților sexuale.
Citește un fragment dintr-un roman la granița dintre vis și realitate.
Se încheie un an complicat, care în săli s-a tradus printr-o ofertă variată, dar fără favoriți clari. Uite cine a intrat pe listă.
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Citește un fragment din romanul lui Jean‑Baptiste Andrea, câștigătorul premiului Prix Goncourt 2023.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
Citește un fragment din romanul lui Jen Beagin, o voce amuzantă și sigură pe sine.
Ce implică gestul de a „face” imagine? Dar când aparții unui popor ale cărui urme audiovizuale au fost sistematic jefuite, dezmembrate, șterse – cel palestinian, de exemplu –, întrebarea capătă o încărcătură existențială. Kamal Aljafari dă, în „A Fidai Film” un răspuns dintre cele mai răscolitoare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Stela" de Simona Goșu are ca narator o femeie de aproximativ 50 ani, care și-a pierdut locuința în urma retrocedărilor postcomuniste și este nevoită să devină menajeră pentru familii middle class din cartierul Bazilescu din București.
„Lumea”, de Simon Sebag Montefiore, e un tur de forță erudit, iar despre această construcție am stat de vorbă cu autorul ei, în zarva de la ultima ediție a Târgului de carte Gaudeamus și sub efectul ultimelor tulburări politice din România.
Un arhitect și un filosof vorbesc despre rolul arhitecturii ca naratoare a civilizației și despre conservare ca instinct omenesc fundamental.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
